Rădăcinile germane ale Clujului

Specialiştii în istorie medievală punctează asupra faptului că oraşul-burg Cluj este opera etnicilor germani. În momentul primirii acestei distincţii, maghiarii şi românii erau parte a cetăţii, însă deciziile şi puterea erau concentrate în mâna saşilor.

Academicianul Ioan Aurel Pop, profesor de istorie medivală, specializat în istoria Transilvaniei, spune că principalele motive care l-au determinat pe regele Carol Robert de Anjou să transforme cetatea de pe Someş în burg au fost intensitatea relaţiilor comerciale. "În interiorul aşezării se puteau ţine târguri, era un centru comercial. Alte aşezări fuseseră declarate oraşe pentru că erau centre religioase, găzduiau episcopii, mănăstiri importante, altele pentru că erau centre culturale, pentru că aveau şcoli înalte patronate de Biserică. La Cluj au fost îndeplinite mai multe condiţii pentru că erau puternice atunci meşteşugurile, erau puternici negustorii din oraş, erau puternice breslele, adică organizaţiile de meşteşugari, şi regalitatea a considerat că un privilegiu de acest fel putea răspunde mai bine statutului pe care îl avea oraşul. Iar în Evul Mediu fără privilegii nu se putea trăi. Adevărata libertate în Evul Mediu era privilegiul într-o societate bazată pe ierarhie. Din acest punct de vedere, Clujul, alături de Braşov, de Bistriţa, intră în rândul oraşelor", explică Ioan Aurel Pop.

Dacă românii, naţiune tolerată, nu puteau locui în interiorul zidurilor cetăţii, maghiarii au venit "la putere" mai târziu: în momentul statutării oraşului, în 1316, acesta fiind condus de germani. "În acea vreme Clujul era un oraş preponderent german. Adică, populaţia sa de bază era formată din etnici germani, care au revigorat această existenţă urbană, după modelul Europei Centrale. Atunci, toate oraşele de pe teritoriul Ungariei şi al Transilvaniei, oraşele-burguri, adevăratele oraşe, sunt creaţia germanilor. Nu numai în Transilvania, pe întreg teritoriul Ungariei. Colonizarea dinspre Apus a însemnat naşterea unei vieţi urbane după model european. Nici maghiarii şi nici românii nu au avut în «gena» lor civilizaţia aceasta urbană, care vine, repet, dinspre Occident. Şi Transilvania, ca şi alte părţi ale regatului ungar şi ale Europei Centrale, a fost o zonă puternică de colonizare germană. Oaspeţi germani au adus cu ei modelul organizării germane", a punctat istoricul.

Dovada factorului german în Cluj sunt şi principalele monumente medievale, de inspiraţie gotică târzie. "Toţi marii creatori de valori din Cluj din acel timp au fost etnici germani. Constructorii aşa-numitei catedrale, de fapt, biserică, Sfântul Mihail, din Cluj, ridicată în acelaşi secol al XIV-lea, au fost saşii sau germanii din Cluj. În ceea ce priveşte statuia Sfântului Gheorghe, ucigând balaurul, o copie după cea de la Praga, situată azi pe strada Kogălniceanu, autorii săi sunt tot maeştrii germani din Cluj. Populaţia de bază care deţinea puterea, conducerea era cea germană", a adăugat Ioan Aurel Pop.

Situat în inima comitatului Clujului, noul oraş s-a dezvoltat în secolele următoare pe piloni maghiari, populaţia germană fiind treptat înlocuită cu una majoritar maghiară. "Populaţia germană a existat în Cluj până în vremurile moderne, dar populaţia maghiară a ajuns să predomine. Românii erau admişi în oraş în timpul zilei pentru diferite activităţi şi constructori. Ei aduceau produse agricole din satele subordonate oraşului, care erau cu majoritate românească. Românii nu s-au stabilit în oraş dintr-un motiv foarte simplu: ei nu aveau dreptul să-şi construiască biserici ortodoxe în oraş şi atunci nu te puteai muta într-un loc unde serviciul divin pentru înmormântări, botezuri, căsătorii nu se putea efectua. Aşa era societatea organizată atunci. Confesiunea de bază până în sec. XVI a fost cea catolică, apoi a fost cea reformată, ortodoxia rămânând tolerată prin graţia conducătorilor, nefiind, însă, o religie oficială", a mai spus Aurel Pop. Clujul a sărbătorit ieri 695 de ani de la primirea privilegiilor de oraş medieval.