Războiul “aurului verde” de pe 166.000 de hectare se dă la Cluj

Judecătorii Curţii de Apel Cluj se vor pronunţa asupra uneia dintre cele mai controversate cereri de retrocedare din ţară, miza fiind peste 166.000 de hectare de pădure, evaluate la 3,5 miliarde de euro.

Procesul prin care Fondul Bisericesc Ordodox Român al Bucovinei (FBORB) revendică de la Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva o suprafaţă imensă de păduri se desfăşoară la Cluj, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a casat în 2011 o sentinţă a Curţii de Apel Timiş şi a trimis dosarul spre rejudecare. Litigiul a început în urmă cu 11 ani, iar FBORB a primit în 2007 o primă sentinţă favorabilă din partea Tribunalului Suceava. La cererea formulată de statul român, instanţa supremă a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara, care în 2009 a decis să menţină sentinţa Tribunalului Suceava. Romsilva a formulat un nou recurs la ÎCCJ, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare la Cluj, în iunie 2011.

Reanalizarea dosarului, dispusă de ÎCCJ, constă în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către FBORB, precum şi încuviinţarea probei cu expertiză tehnică pentru identificarea terenurilor revendicate, ca întindere şi vecinătăţi. Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, care trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le implică o asemenea retrocedare, arată faptul că unele dintre terenurile revendicate se află pe teritoriul Ucrainei, altele pe teritoriul altor judeţe decât Suceava. Mai mult, spune Stoicescu, unele dintre terenurile care fac obiectul revendicării străbat drumuri naţionale, judeţene sau locale, iar altele se află deja în proprietatea unor persoane fizice ca urmare a aplicării legilor fondului funciar. Având în vedere că o parte din terenuri sunt pe teritoriul unei alte ţări, după cum spune Stoicescu, se pune întrebarea cum au dispus două instanţe din România (Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Timişoara) asupra bunurilor din patrimoniul unui stat străin.

Federaţia pentru Apărarea Pădurilor, o fundaţie care are ca membri mai multe asociaţii şi confederaţii din domeniul silviculturii, atrage atenţia asupra pericolelor care apar în cazul retrocedărilor de păduri, mai ales când sunt în joc suprafeţe mari. "Vrem să semnalăm situaţia care s-ar putea crea pe fondul procesului dintre FBORB şi Romsilva, având în vedere retrocedările care s-au făcut în anii trecuţi. Dorim ca aceste păduri să fie gestionate şi păstrate aşa cum trebuie. Din cele 6,4 milioane de hectare de fond forestier pe care le are România, statul a rămas cu jumătate din suprafaţă, restul a fost retrocedat. În unele cazuri, retrocedarea nu a fost o măsură binevenită. În fondul forestier privat din România au fost distruse 350.000 de hectare, este o evaluare a Băncii Mondiale. Mai sunt vreo 500.000 de hectare în fondul privat care nu beneficiază de pază, deci sunt expuse distrugerii. În toate ţările foste socialiste, membre ale UE în prezent, nu s-au restituit în întregime pădurile. De exemplu, în Ungaria s-au dat la schimb acţiuni. Doar la noi funcţionează regula restitutio in integrum atunci când vorbim de terenuri forestiere. Când vine vorba de terenuri agricole, Legea nr. 247/2005 prevede o limită, adică nu pot fi retrocedate mai mult de 50 de hectare", a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor.

Următorul termen al procesului de la Curtea de Apel Cluj va avea loc în 16 martie, când reprezentanţii FBORB vor trebui să arate în faţa instanţei dovada proprietăţii celor 166.813 hectare de teren. "Cred că ni se va face dreptate la Cluj. Până acum, instanţele au cerut să facem noi dovada proprietăţii, deşi noi am fost daţi în judecată. Curtea de Apel Cluj e prima instanţă care le-a cerut lor (FBORB - n.red.) să facă dovada că au dreptul la aceste terenuri. Până acum au cerut două amânări ca să depună actele la dosar. Vom vedea ce se va întâmpla la termenul din 16 martie. Această fundaţie susţine că aparţine Episcopiei Sucevei, dar e constituită doar din persoane fizice; din păcate, sunt şi feţe bisericeşti, însă nu este nici o legătură legală între Biserica Ortodoxă şi FBORB. Încă ne întrebăm cum au putut celelalte instanţe să judece cazul fără dovada proprietăţii şi cum s-a dispus retrocedarea unor terenuri care sunt, o parte dintre ele, în Ucraina", a declarat pentru ZIUA de CLUJ George Celsie, directorul comercial al Direcţiei Silvice Suceava, care reprezintă Romsilva în acest proces.

Retrocedarea, pe pagina de întâmpinare a site-ului Arhiepiscopiei sucevene

Cele 27 de persoane care fac parte din FBORB, fundaţie prezidată de ÎPS Pimen Suceveanul, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, susţin că arhivele silvice dovedesc dreptul de proprietate al feţelor bisericeşti încă din 1878. FBORB, fundaţie de drept privat, înfiinţată în anul 2000, se doreşte a fi continuatoarea unei fundaţii de drept public, care purta acelaşi nume, înfiinţată în 1925. În anul 1949 regimul comunist a desfiinţat, în mod abuziv, asociaţia bisericească. După Revoluţia din '89, s-a încercat reactivarea fostei fundaţii de drept public prin lege, însă proiectul a fost respins de Parlamentul României. Cu toate acestea, continuitatea acesteia prin noua fundaţie constituită în 2000 a fost admisă printr-o sentinţă a ÎCCJ în anul 2005.

Pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pe prima pagină este afişat un comunicat de presă referitor la procesul de retrocedare a terenurilor forestiere, în care, printre altele, este aspru criticat Gheorghe Flutur, care şi-ar fi schimbat atitudinea vizavi de această retrocedare după ce a ajuns din director al Direcţiei Silvice Suceava ministru al Agriculturii. "Cum vedem, domnul Gheorghe Flutur, după ce «şi-a văzut sacii în căruţă», adică după ce a ajuns ministru, a uitat să mai ceară guvernului, din care face acum parte, «să aibă demnitate» şi să retrocedeze întreaga suprafaţă de pădure revendicată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor pentru că Domnia Sa a renunţat la demnitatea de om, de ministru, uitând de declaraţia făcută în campania electorală din 2001", se precizează în comunicatul afişat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

UPDATE Pe 16 martie este termenul, iar reprezentarea este asigurată de către Nestor Nestor Diculescu Kingstone Petersen (MMDKP). Vom reveni cu poziţia Nestor.