"Războiul procurorilor": rocadă între câştigător şi perdant

Procurorul Rareş Ciauşu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a pierdut definitiv procesul cu şeful său, prim-procurorul Eugen Crişan. Divergenţele dintre cei doi magistraţi au ajuns publice după ce Ciauşu s-a plâns că şeful său l-a presat să "muşamalizeze" un dosar.

După ce Rareş Ciauşu a câştigat în primă instanţă, la Tribunalul Cluj, anularea ordinului dat de şeful său, prim-procurorul Eugen Crişan, prin care l-a transferat, în aprilie 2012, din cadrul comparti-mentului de supraveghere a urmăririi penale în cel judiciar, Curtea de Apel Cluj a admis recursul făcut de Crişan.

Procurorul Ciauşu a arătat într-o sesizare trimisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că transferul său a fost dispus în urma unor discuţii în contradictoriu pe care le-a avut cu şeful său, din cauza unui dosar pe care îl instrumenta. În dosar era cercetată o instituţie publică, respectiv Spitalul de Oncologie din Cluj-Napoca, pentru deversarea de substanţe radioactive în canalizarea oraşului, iar urmărirea penală începuse faţă de câţiva şefi ai unităţii medicale.

Rareş Ciauşu a sesizat Inspecţia Judiciară din cadrul CSM cu privire la o discuţie purtată cu prim procurorul Eugen Crişan, în 26 martie 2012, pe tema cazului menţionat mai sus. Apoi, nemulţumit de răspunsul Inspecţiei Judiciare, Ciauşu a solicitat CSM apărarea independenţei profesionale. „Prin cererea formulată, domnul procuror Ciauşu Rareş a criticat, pe de o parte, un act de conduită prin care prim procurorul parchetului i-ar fi solicitat imperativ, într-o discuţie fără martori, purtată la data de 26 martie 2012, să soluţioneze dosarul penal nr. (...)/P/2011 în sensul pronunţării unei soluţii de netrimitere în judecată, şi, pe de altă pare, două măsuri luate de prim procuror, constând într-un ordin privind trecerea domnului procuror Ciauşu Rareş din cadrul compartimentului de supraveghere a urmăririi penale în cel judiciar, precum şi repartizarea, în luna aprilie 2012, către un alt procuror, a mai multor dosare penale în vederea efectuării urmăririi penale, deşi se aflau la organele de cercetare penală a căror activitate era supravegheată de acesta", au arătat reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). După ce a fost transferat şi dosarul cu pricina a fost repartizat altui procuror, cazul s-a închis.

Plenul CSM i-a aprobat, parţial, cererea, apreciind că "exprimarea unui punct de vedere, prin care prim procurorul parchetului sugerează procurorului de caz că măsura dispusă de acesta nu este întemeiată, în mod inevitabil urmând a se da o soluţie de scoatere de sub urmărire penală, este de natură a influenţa procurorul de caz în luarea unei decizii libere".

Scandalul a ajuns şi în instanţă, după ce procurorul Ciauşu a cerut Tribunalului Cluj să anuleze ordinul prin care a fost transferat. Pentru a-şi motiva decizia de a anula ordinul emis de prim-procurorul Crişan, Tribunalul Cluj a arătat că "activitatea decizională în cadrul parchetelor se desfăşoară pe două paliere, respectiv: jurisdicţional şi administrativ", iar actul şefului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era unul administrativ, aşadar, anulabil de către instanţă. Mai mult, Tribunalul a argumentat că prim-procurorul nu a analizat înainte de a emite ordinul elementele ce ţin de persoana procurorilor (pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora) şi că aceste criterii nu s-ar fi aflat la baza măsurii de repartizare a activităţii în cadrul parchetului.

Însă, în urma recursului făcut de Crişan, situaţia a luat cu totul altă turnură. Magistraţii Curţii de Apel Cluj au arătat că "a ataca ordinele de repartizare pe sectoare de activitate, emise de către Primul - Procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, pe calea contenciosului administrativ este o procedură novatorie şi periculoasă, întrucât poate conduce la declanşarea unor probleme procedurale cu efecte asupra întregii activităţi a parchetelor şi/sau instanţelor". Cu alte cuvinte, prin admiterea acţiunii lui Ciauşu s-ar da liber la contestaţii din partea procurorilor faţă de deciziile şefilor. Asta în condiţiile în care Ministerul Public funcţionează ca un sistem piramidal în cadrul căruia procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet, iar conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior. Pentru procurori, singura cale de a se apăra de eventuale abuzuri şi ingerinţe ale şefilor în dosarele pe care le instrumentează este sesizarea CSM.

În apărarea sa, pentru a-şi motiva decizia de a-l transfera pe Ciauşu, prim-procurorul Crişan a depus la recurs sinteza privind achitările înregistrate în 2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. "Cele mai multe achitări sunt în dosare instrumentate de către reclamantul - recurent Rareş Ciauşu, astfel dintr-un total de 24 de achitări, 13 sunt în dosare instrumentate de către Rareş Ciauşu, în trei situaţii reţinându-se culpa acestuia în instrumentarea dosarelor", se arată în documentul Curţii de Apel Cluj, care a luat act de această situaţie. Nici argumentul procurorului Ciauşu privind specializarea sa în cadrul departamentului de supraveghere a cercetărilor penale nu a convins instanţa de recurs. "După cum s-a arătat deja, cu titlu general, la un parchet de pe lângă judecătorie, eventualele diferenţe individuale dintre procurori nu pot conduce la concluzia unei specializări stricte şi înguste şi a imposibilităţii substituirii acestora în cadrul celor două mari activităţi. Din această perspectivă, ordinul atacat răspunde cerinţelor impuse de Regulament şi lege, şi nu este abuziv", concluzionează magistraţii Curţii de Apel Cluj.