RECOMANDARE Belişul secat a salvat sistemul energetic naţional

Turnul de piatră al vechii biserici a moţilor din Giurcuţa de Jos a ieşit din nou la suprafaţă pe luciul lacului de acumulare din comuna Beliş.

Lacul de acumulare Beliş-Fântânele a secat la jumătate. Reprezentanţii Hidroelectrica au explicat că au fost nevoiţi să uzineze mai multă apă pentru a face faţă exigenţelor dispecerului energetic naţional care se afla în dificultate să onoreze mai multe contracte de furnizare a energiei electrice, având în vedere că volumul de apă pe Dunăre a fost mai redus în ultima perioadă. În schimb, localnicii din Beliş profită de fiecare uzinare a lacului pentru a rememora trecutul: anii ‘70, când au fost strămutaţi de pe amplasamentul lacului, cu casele, cimitirul şi o parte din biserică.

"Am efectuat în ultima perioadă o uzinare susţinută pentru că dispecerul energetic naţional ne-a solicitat, la fel ca şi altor sucursale din ţară, acest lucru. Noi am intrat cu Mărişelul. Bănuiesc că volumul de apă de pe Dunăre a fost mai redus şi de aceea a fost nevoie să se producă mai multă energie, pentru ca la nivel naţional să fie onorate contractele de furnizare a energiei electrice. Acum, gradul de umplere a lacului este scăzut. Pot spune chiar undeva sub 50%", a declarat Horaţiu Catarig, directorul Hidroelectrica Cluj. El a adăugat că nimeni nu trebuie să-şi facă probleme şi că totul funcţionează la parametrii normali. "Oricum, practica este ca aceste lacuri să fie golite în perioada aprilie-mai, care sunt luni mai ploioase, pentru a face faţă topirii zăpezilor şi viiturilor şi a le prelua. Lacul este mai scăzut şi din acest motiv", a menţionat Catarig.

Primarul din Beliş, Viorel Crainic, a explicat că de şapte ani, de când este primar al comunei, lacul nu a mai avut un nivel atât de scăzut ca în prezent. El spune că, atunci când scade apa din lac, peisajul devine sinistru şi deranjează mai ales turiştii şi proprietarii caselor de vacanţă care s-au construit în ultimii ani în zonă la fel cum răsar ciupercile după ploaie. "Când a fost amenajat lacul de acumulare Beliş-Fântânele, în ‘70 - ‘74, au fost mutaţi din vale peste 1.000 de oameni care locuiau în cătunele Giurcuţa de Jos, Milioan, Bolojeşti şi altele. Atunci, Belişul avea 2.500 de locuitori. Acum are 1.400, şase tineri şi restul peste 50 de ani. În schimb, pe malul lacului s-au construit case de vacanţă şi s-a dezvoltat şi agroturismul. În localitatea Beliş avem 500 de case şi alte 500 de case de vacanţă. Sunt şi 16 pensiuni, care au fost deja clasificate", a menţionat primarul din Beliş. Crainic a mai spus că oamenii vin la munte pe malul lacului şi că scăderile de debit nu mai îngrijorează pe nimeni pentru că se ştie că cei de la Hidroelectrica fie fac lucrări, fie folosesc apa din lac pentru a produce energie. "Acum se vede din nou turnul vechii biserici din Giurcuţa de Jos (singura care a mai rămas mărturie că pe fundul lacului au locuit moţii din Munţii Gilăului - n.red). N-am coborât încă în staţiune să-l văd, dar mi-au spus oamenii. Nu s-a mai văzut de mult turnul", a adăugat Crainic.

Localnicii din Beliş nu sunt interesaţi de cât de important este lacul din comună în sistemul energetic din ţară. În schimb, oamenii rememorează trecutul de fiecare dată când nivelul lacului scade. Îşi amintesc că în ‘70 - ‘74 au fost "sinistraţi" pentru că au fost mutaţi din vale, din vechile cătune de pe malurile Someşului, pentru că "la nivel mare" s-a decis să se facă lacul de acumulare.

"Era mai greu când locuiam în vale, pentru că făceam naveta pe jos, urcam câţiva kilometri până la cooperativă. Eram izolaţi. Dar a fost şi mai greu când ne-au mutat. Am fost sinistraţi. Aveam doi copii. Am primit 9.000 de lei, dar a trebuit să ne facem altă casă, să şi lucrăm la pădure. Asta făceam în ‘71 - ‘72, când s-a început barajul, ne dărâmam vechile case, căram materialele să ne facem altele. Cimitirul din vechile cătune a fost mutat, biserica, la fel. Doar vechiul turn de piatră a mai rămas şi se mai vede din lac când scade apa", ne-a explicat Traian Han, un localnic din Beliş în vârstă de 86 de ani şi o lună, care a trăit, înainte de anii ‘70, în zona actualului lac de acumulare. Vecinul său, Ioan Ardeleanu, de 75 de ani, spune că acum în Beliş este mult mai bine şi că au avut noroc că pe vremuri s-au dat materiale de construcţie, piatră de la carieră şi oamenii şi-au putut construi mult mai uşor case. Oamenii şi-au amintit chiar că pe vremuri până şi părinţilor le-a fost mai uşor să agonisească. "Tata-i din 1883. Lucra la un mare boier de pe aici, care avea cea mai mare rezervaţie de cerbi şi căprioare. Era paznic şi boierul i-a dat şi lui 15 iugăre de pământ", au evocat bătrânii.

Reprezentanţi ai Serviciului Salvamont din Beliş, care funcţionează aproape de malul lacului, Rică Chira şi Doru Iuga, spun că au prins cu mai mulţi ani în urmă toată biserica veche din Giurcuţa de Jos, răsărită din apele lacului. "Urcam pe apă spre biserică. Lacul are 90 de metri. Acum a scăzut nivelul cu aproximativ 15 metri", ne lămureşte Chira, salvator montan. El adaugă că, de fiecare dată când scade lacul, nu pierde ocazia "să imortalizeze", din zona turnului bisericii, pădurea. "De 10 ani sunt aici. Ne uităm la turnul bisericii când răsare din lac, dar venim aici ca să fotografiem pădurea. Faceţi poze, filmaţi, pentru că peste câţiva ani nu o să mai rămână nimic! Când am venit, toţi versanţii erau înverziţi, acum sunt goi", a spus Chira.

Început în 1970

Lacul Beliş-Fântânele a fost construit în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someşul Cald. Are aproape 10 kilometri pătraţi şi este situat la o altitudine de aproximativ 1.000 de metri. Pe malul lacului s-a dezvoltat staţiunea turistică Beliş-Fântânele. Pe amplasamentul lacului au existat vechi cătune - Milioan, Giurcuţa de Jos, Pleş, Dădeşti, Bolojeşti, care au fost strămutate odată cu amenajarea barajului. Vechile fundaţii ale caselor şi turnul de piatră al fostei biserici din Giurcuţa de Jos se zăresc în momentul în care nivelul lacului scade. Apa din lacul Beliş-Fântânele este utilizată în hidrocentrala de la Mărişel, capabilă să genereze o putere de 220 MW, fiind a doua unitate de acest gen de pe râurile interioare din ţară, în funcţie de energia cu care contribuie în sistem.

 

Material publicat în 28 aprilie. Intră în acest link pentru o galerie foto