Regele Mihai, apărat în inima Ardealului

Regele Mihai, apărat în inima Ardealului
Istoricii clujeni spun că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu privind “trădarea” regelui Mihai amintesc de cei mai siniştri propagandişti antiregalişti din timpul comunismului.


Traian Băsescu este "taxat" şi la Cluj, după ce istorici din întreaga ţară i-au reproşat vehemenţa de a cataloga, într-o emisiune televizată, actul de abdicare a regelui Mihai (foto) din decembrie 1947 drept "trădare de ţară", iar pe monarh, "slugă a ruşilor".

Istoricul Virgiliu Ţârău este doctor în istorie contemporană cu o teză despre desfăşurarea primelor alegeri parlamentare în Europa de Est, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial. Este vorba întocmai despre perioada evocată de preşedintele Băsescu. "Oricine poate să interpreteze orice, despre regele Mihai s-au spus de-a lungul timpului multe lucruri, a existat o întreagă istoriografie în perioada comunistă care a vorbit despre multe lucruri rele, mai apoi în perioada post ‘89, altă istoriografie, chiar şi naţionalistă, care a vorbit despre alte lucruri, averi cu care plecase. A interpreta lucrurile vizavi de un moment atât de tragic în termeni evaluativi, după părerea mea, în acest moment este un pic dincolo de rigorile convenţionale. Ceea ce pot confirma este faptul că regele a fost obligat să abdice, a fost pus cu spatele la zid şi a plecat din ţară obligat", a declarat Ţârău.

El a adăugat că nu doreşte să comenteze declaraţia prezidenţială, ci să rămână istoric şi să mai puncteze o dată faptele petrecute în urmă cu mai bine de 60 de ani. "Regele Mihai a încercat în perioada anilor 1944-1947 până în decembrie, când a fost obligat să abdice, să ţină un echilibru relativ greu în condiţiile în care România era un stat pe teritoriul căruia se afla armata sovietică. Existau condiţii de armistiţiu extrem de dificil de aplicat fără «bunăvoinţa» sovieticilor şi cu prea puţină implicare din partea occidentalilor. Trebuie să ţinem seama de faptul că regele a fost ultimul monarh tradiţional din estul Europei care a fost îndepărtat de la putere, în 1947, şi, de asemenea, trebuie să ţinem seama şi de faptul că atunci România începuse deja să se comunizeze instituţional. Din acest punct de vedere, a judeca şi a evalua din perspectiva prezentului lucrurile de atunci nu poate să te ducă decât în zona în care evaluarea să fie discutabilă", a mai spus istoricul.

Un alt profesor al Catedrei de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Bolovan, s-a declarat de-a dreptul "stânjenit" de declaraţia lui Traian Băsescu. "Am rămas surprins neplăcut de interpretările date de domnul preşedinte vizavi de responsabilitatea Holocaustului din România. Sigur că regele era şeful statului, dar Ion Antonescu a fost cel care s-a declarat, prin decret, în 6 septembrie 1940, conducătorul statului, deci el era prim-ministru, dar puterile lui erau dictatoriale şi întreceau cu mult puterile pe care le avea regele.

Termenul de «slugă» e nedemn pentru o asemenea personalitate şi e nedemn pentru că preşedintele l-a folosit. Să aruncăm responsabilitatea regimului comunist pe seama Majestăţii sale este deplasat. În general, subiectele istorice sunt delicate şi ar trebui să se pronunţe doar istoricii, cu atât mai mult despre al Doilea Război Mondial, care are atâtea răni deschise şi este un subiect extrem de delicat", a punctat Bolovan. Reamintim că preşedintele României a declarat miercuri seară, într-o emisiune televizată, că abdicarea Regelui Mihai I, în anul 1947, a fost "un act de trădare a interesului naţional al României". Băsescu a mai spus despre fostul conducător al regatului că a fost "slugă la ruşi".

 

Comenteaza