Regionalizarea ştiinţifică a României, concepută la Cluj

Altman şi-a lansat vineri după-amiază cartea intitulată Regionalizarea. Finalizată în cursul anului trecut, trimisă la Cambridge, lucrarea i-a asigurat economistului clujean includerea pe lista celor zece economişti de pe tot mapamondul, din rândul cărora va fi ales cel care va purta onorantul titlu de economistul anului 2015. Lucrarea, adresată mai degrabă specialiştilor, este una tehnică, abundând în calcule de matematică superioară incluzând calcul diferenţial, matriceal, teoria stringurilor, multe grafice. În esenţă, este cel mai elaborat şi mai complex model de regionalizare existent la ora actuală în lume. Spre exemplu, în stabilirea numărului optim şi a amplasării centrelor regiunilor, autorul a recurs la suprapunerea a nu mai puţin de 36 de hărţi, printre care harta reliefului, harta hidrografică, harta resurselor minerale, harta culturilor agricole mari, harta industriei pe sectoare, harta reţelei rutiere, harta reţelei feroviare, harta demografică, harta turistică, harta mănăstirilor sau harta organizărilor medievale tradiţionale. Astfel, în cazul României, a ajuns la concluzia că se detaşează, ca punctaj, şase centre, în jurul cărora ar urma să fie desenate cele şase regiuni.

În desenarea regiunilor, de asemenea, Altman a luat în calcul aproape fiecare detaliu cu un cât de mic grad de relevanţă: economie, demografie, componenţă etnică, religioasă, relief şi resurse, turism, agricultură, industrii, nivel de trai, obiceiuri alimentare, tradiţii culturale, religioase, infrastructură etc. Autorul a recunoscut că, din motive financiare, nu a avut acces la toate datele statistice necesare pentru a putea aplica în totalitate modelul său de calcul în cazul României. „Numai pentru un judeţ, Tempo-online cere peste 5.000 de euro pentru toate datele statistice necesare, or eu n-am câştigat la loto. E adevărat că nici n-am jucat", a explicat Altman. Tocmai de aceea el nu a putut obţine harta exactă, optimă a regiunilor, preferând să le contureze tot pe baza limitelor geografice ale actualelor judeţe, deşi a afirmat că a mai ţine cont de desenul actualelor judeţe în creionarea viitoarelor regiuni nu este altceva decât o perpetuare a greşelilor din trecut.

Aplicând României, în condiţiile expuse mai sus, modelul său economico-geografic de regionalizare, Altman propune împărţirea ţării în şase regiuni. Clujul ar rămâne în actuala euroregiune de N-V, împreună mcu judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. În schimb, Harghita şi Covasna ar intra în regiunea de centru alături de judeţele Alba, Sibiu, Braşov şi Mureş. În rest am vorbi mai degrabă de regiuni istorice. Spre exemplu, întreaga Moldovă ar forma o singură regiune. La fel Banatul şi Oltenia, în vreme de Dobrogea s-ar prelungi spre vest cu trei judeţe din lunca Dunării plus Ilfov şi Ialomiţa.

Unul dintre cei care au prezentat lucrarea lui Altman, la lansare, doctorul în economie Dan Drăgan şi-a exprimat convingerea că, prin munca sa, Altman face istorie şi nu doar la nivel românesc sau european, ci mondial. „Până acum au fost elaborate cinci modele, cinci teorii privind regionalizarea, iar ultima a fost varianta marxistă. Teoria lui Altman e cea de-a şasea. Din acest moment lumea nu va mai fi la fel", a prezis Drăgan. El a fost contrazis, însă, de alţi vorbitori, care au manifestat mari rezerve în privinţa disponibilităţii politicienilor de a pleca urechea şi la ceea ce le spune ştiinţa, nu doar la ceea ce le cer interesele electorale sau pecuniare. Altman a dat dreptate celor din urmă, în felul său. „Cartea mea are un mare defect: nu e plagiată şi e scrisă în trei ani, nu în opt ore, la răcoare, deci nu e modernă", a spus autorul.