Textul piesei "Hoţul de mărgăritare", scrisă în anii '50 de Valeriu Anania - mitropolitul Bartolomeu Anania, este centrat, într-un mod neconvingător însă, pe parabola fiului risipitor, una dintre cele mai cunoscute pilde evanghelice. Pilda este ilustrativă pentru două dintre dimensiunile centrale ale creştinismului, generozitatea şi dragostea fără margini a lui Dumnezeu, respectiv posibilitatea pocăinţei - căirii de păcate şi renaşterii sufleteşti a fiecărui om, iar actualitatea ei poate fi întrezărită sau transpusă în diferite forme.
Dacă pilda rostită de Iisus este o parabolă, piesa "Hoţul de mărgăritare", subintitulată "parabolă în patru acte", dovedeşte într-o mai mică măsură un astfel de caracter. Firul narativ urmăreşte (prea) de aproape cursul pildei nou-testamentare, iar spectatorul pare că asistă la o simplă transpunere pe scenă a acesteia. Dacă elementele proprii autorului nu lipsesc, spre exemplu averea este reprezentată de "mărgăritare", fiul risipitor este "hoţul de mărgăritare", înşelat de un camarad cu care se împrieteneşte peste noapte, cursul acţiunii e, cu anumite divagaţii, evident cel din pildă, iar unele trimiteri, precum roşcovele, merg la nivelul detaliilor. Regia (Adrian Roman) nu aduce însă nimic spectaculos. Reprezentaţia a fost organizată de Mitropolia ortodoxă a Clujului, cu scopul strângerii de fonduri pentru Centrul de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie din Cluj-Napoca, dar şi ca un omagiu adus personalităţii mitropolitului Bartolomeu - evocat de actorul Dorel Vişan.
