“Anul trecut am câstigat o bursã Erasmus-Socrate în Finlada. Cei de la Universitatea Hamk aveau nevoie de cineva care sã se ocupe de partea de electronicã aplicatã a robotului”, a explicat Tudor.
în mai, el si colega sa, Rita, specializatã pe programare software, au ajuns în Finlanda, unde au construit robotul care urma sã fie prezentat în trei luni la Berlin. Tudor spune cã proiectul la care a participat în Finlanda reprezintã si lucrarea sa de licentã.
“Nu a fost foarte usor deoarece pentru construirea robotului erau câteva cerinte. De exemplu, trebuia sã nu depãseascã 20 de kilograme”, mai spune Tudor. “Mare lucru despre concurs nu stiam. Când am ajuns la Berlin la prezentare, am aflat cã în salã sunt reprezentanti ai companiilor si am intrat în vorbã cu ei”, spune Tudor. Acum, el si colega sa, Rita, asteaptã sã primeascã banii câstigati la concurs, dar mai ales asteaptã sã termine facultatea.
“încã nu m-am gândit unde am sã lucrez. Mai important e sã am diploma în mânã si apoi am sã vãd”, spune Tudor.
Robotul construit în Finlanda este compus dintr-un calculator, un flaut, electromagneti, un compresor si alte componenete electronice. “Eu am creat placa de putere, iar colega mea s-a ocupat de soft”, spune Tudor. Practic, sistemul functioneazã astfel: în calculator se încarcã o partiturã în format “midi”, care apoi este “interpretatã” de computer, care transmite comenzi cãtre robot, iar acesta actioneazã flautul. în final, instrumentul muzical cântã fãrã ajutorul omului. “Oricum, nici un astfel de robot nu o sã poatã sã înlocuiascã muzicienii”, spune Tudor.
în opinia sa, aceste sisteme (denumite “embedded systems” în limbaj de specialitate) se pot dezvolta pentru aplicatii mult mai utile. “De exemplu, se pot face aplicatii cu componente electromagnetice astfel încât sã suni pe telefonul mobil si sã stingi becul acasã”, povesteste Tudor.
Practic, “embedded systems” se referã la sisteme hardware si software (fizice si virtuale) care formeazã împreunã o componentã a unui sistem mai mare. în cazul proiectului care a luat locul II la Berlin, sistemul “embedded” se regãseste în programul de calculator care interpreteazã melodia si transmite comenzile pãrtii fizice a robotului, care actioneazã flautul în principal cu ajutorul unor electromagneti, al unor valve de presiune si al unui compresor.
Echipamentele care folosesc “embedded systems” sunt, de exemplu, telefoanele mobile, robotii industriali sau echipamentele de cercetare stiintificã.
Rita Bereczki a fost specialistul în software al echipei. “Eu am realizat partea de comandã. Mai precis, am creat partea care comandã <
“Unui om îi trebui un an ca sã învete sã sufle la flaut. Noi am fãcut asta în trei luni”, a mai adãugat ea. Rita este studentã la UTCN si peste o sãptãmâna va sustine lucrarea de licentã. Fatã de Tudor, are deja un plan. “Mã gândesc la o slujbã în Spania ca inginer”, spune Rita.
De la jazz la calculatoare
Proiectul flautului automatizat, ne spune Tudor, i-a venit ca o mânusã: “în facultate am cântat jazz. Am fost în anul trei si la un festival la Sibiu”. Pe lângã jazz, el a fãcut parte si din ansamblul folcloric Românasul al Universitãtii Tehnice.
“Cu cei de la ansamblu am cãlãtorit foarte mult. Eu cântam la chitarã undeva mai în spate. Era ok pentru cã mergem peste tot”, afirmã Tudor. în aceeasi notã, el povesteste momentul în care a prezentat robotul la Berlin. “Eram exact în centrul orasului, lângã biserica aceea bombardatã. Toatã echipa avea emotii.
Era ca la un concert. Pregãtiri înainte, ca totul sã meargã bine…”, a explicat el. Conform datelor oficiale ale Artemis Bruxelles, concursul are patru niveluri. “Primul nivel era sã concepem un robot care sã citeascã notele si sã le cânte”, spune Tudor. Pentru locul doi, echipa româno-finlandezã a câstigat 9.000 de euro.
“Mai importantã a fost experienta din Finlanda. Am muncit într-o echipã, am învãtat foarte multe”, mai declarã Tudor.
Pentru cele trei luni în care s-a aflat în Finlanda, Tudor a beneficiat de o bursã de 1.000 de euro. în cele trei luni, spune cã a reusit sã învete câte putin din cultura finlandezã.
“Limba este foarte grea. Am reusit sã prind doar câteva cuvinte”, explicã el. Pe lângã munca în laborator, Tudor a vizitat si tãrile din jur, din nordul continentului, dar mai ales a luat pulsul social al Finlandei. “La ei nu e ca la noi. Sunt foarte reci. Fiecare e cu treaba lui. Dar se vede pentru cã totul e calculat”, a mai adãugat Tudor.
Pentru finlandezi, investitiile cu care au cucerit lumea reprezintã motiv de mândrie nationalã. “Cânt vorbesti cu ei de Nokia, toti se înfoaie, sunt foarte mândri”, mai spune Tudor.
Concurs international patronat de Philips Nokia
Concursul Artemis Orchestra face parte din programul european Artemis condus de cãtre o serie de multinationale, printre care si Nokia, Philips, ST Microelectronics, Thales sau Daimler Chrysler.
Conform paginii de Internet a proiectului, Artemis are ca obiectiv promovarea si dezvoltarea sistemelor de tip “embedded”. De asemenea, Asociatia Artemis, care are sediul central la Bruxelles, îsi propune sã promoveze proiectele educationale care au ca tintã aceste “embedded systems”.
Conform Artemis, actualmente tehnologia “embedded” este utilizatã în principal în industria constructiilor de masini, pentru utilizatorii casnici si în medicinã.
