România ar putea pierde finanţarea europeană pentru programul "Laptele şi cornul"

Potrivit Centrului Român de Politici Europene, România trebuie să alinieze programul Laptele şi cornul la initiaţiva europeană "Laptele în şcoli" şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională pentru că altfel ar putea pierde finanţarea europeană pentru acest program.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat, marţi, un studiu privind programul naţional "Laptele şi cornul" comparativ cu schema europeană "Laptele în şcoli", lansată în 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentaţia sănătoasă şi sprijinirea producătorilor de lapte. Iniţiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a arătat că, în România, programul are o componentă socială şi una de facilitare a accesului la educaţie.

În România, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de 435 de milioane de lei, şi beneficiază atât de finanţare guvernamentală, cât şi europeană, cu toate că obiectivele celor două politici (Guvern / Comisia Europeană) sunt parţial diferite.

"Programul naţional «Laptele şi cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare faţă de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici după integrarea României în Uniunea Europeană şi începerea decontării parţiale a porţiilor de lapte distribuite în şcoli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util şi necesar de către principalii săi beneficiari. România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul «Laptele şi cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la iniţiativa europeană «Laptele în şcoli» şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională", a spus Ciucu.

Acesta a amintit că programul a fost iniţiat prin ordonanţa de urgenţă nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore.

"Programul se adresa iniţial doar elevilor din clasele I ‐ IV din învăţământul de stat fiind extins ulterior şi la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar începând cu anul 2009 se aplică şi sistemului privat de învăţământ. Din punct de vedere al valorii decontate, iniţial au fost 0,7 lei (2002) suma fiind actualizată în 2004 (0,9 lei), 2005 (0,97 lei), 2006 (1,04 lei), ultima actualizare datând din 2008 (1,17 lei). Suma alocată acoperă costul atât pentru porţia de lapte, cât şi pentru corn, ponderea preţului fiecărui produs în această alocaţie fiind de aproximativ 60 la sută pentru lapte şi 40 la sută pentru corn", se arată în studiul prezentat marţi.

În documentul citat se mai arată că, de la momentul începerii programului până în prezent, au survenit modificări legislative care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, în sensul corelării conformităţii produselor distribuite cu normele europene, mai stricte din punctul de vedere al siguranţei alimentare.

"La 12 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fără o administrare şi coordonare instituţională clară. Nu mai există nici un minister sau direcţie dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze şi să propună intervenţii, reglaje fine sau corecţii atunci când acestea se impun. La nivelul administraţiei centrale, de la lansare şi până în 2012, de program s-a ocupat o direcţie din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.

Odată cu reorganizarea Guvernului în anul 2012, când administrarea sa a trecut de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adinistraţiei Publice, programul nu a trecut şi el în aria de competenţe a noului minister. În prezent avem de-a face cu un program guvernamental implementat pe diferite componente de mai multe instituţii de la nivel central, ca şi la nivel judeţean şi la nivel local. Nu există însă un organism central care să le coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la implementarea programului şi care să îl evalueze, în ultimă instanţă să îi asigure transparenţa, eficienţa şi impactul", a explicat Ciucu.

În prezent, copiii primesc zilnic o porţie de lapte (200 ml de lapte UHT/pasteurizat sau o porţie de iaurt, sana sau kefir) şi un produs de panificaţie. Valoarea alocată acestei porţii este de maxim 1,17 lei, sumă stabilită în anul 2008.