Salarii „la negru” în ride-sharing: anchetă DNA de proporții cu un prejudiciu de peste 21 de milioane de lei

Procurorii DNA au pus în mișcare acțiunea penală și au instituit măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de un administrator al mai multor societăți comerciale din domeniul transportului alternativ de persoane, acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată.

Potrivit DNA, măsura controlului judiciar a intrat în vigoare începând cu 16 decembrie 2025. Ancheta continuă și față de alți trei administratori de firme, pentru aceleași fapte de evaziune fiscală în formă continuată.

Procurorii susțin că, în perioada ianuarie 2022 – iunie 2025, administratorul vizat, împreună cu ceilalți suspecți, ar fi ascuns sursa impozabilă prin plata „la negru” a salariilor către mai mulți șoferi colaboratori, evitând astfel plata obligațiilor fiscale. Activitatea ar fi fost desfășurată prin intermediul mai multor firme de transport alternativ de persoane.

Potrivit DNA, operațiunile respective nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nici declarate organelor fiscale, prejudiciul adus bugetului de stat fiind estimat la 21.190.655 de lei, reprezentând impozite și contribuții salariale, inclusiv taxe cu reținere la sursă și contribuția asigurătorie de muncă.

Anchetatorii mai arată că, sub coordonarea administratorilor, în perioada 2022–2025 au fost înființate nouă societăți care colaborau cu aproximativ 1.000 de șoferi înregistrați pe platformele de ride-sharing, dintre care doar o parte erau angajați legal. Într-un caz concret, o societate figura oficial cu doar 193 de angajați, deși peste 1.000 de șoferi erau activi pe platforme.

Pe durata controlului judiciar, administratorul vizat trebuie să respecte mai multe obligații, printre care prezentarea la chemările organelor judiciare, interdicția de a părăsi țara fără acordul procurorilor DNA, interdicția de a lua legătura cu anumite persoane implicate în dosar și interdicția de a deține sau purta arme. DNA avertizează că încălcarea obligațiilor poate duce la înlocuirea măsurii cu arest la domiciliu sau arest preventiv.

Instituția subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale și continuarea urmăririi penale reprezintă etape procedurale prevăzute de lege și nu afectează prezumția de nevinovăție a persoanelor vizate.