Sărbătoare de amploare pentru ortodocşii şi greco-catolicii clujeni, de Schimbarea la Faţă

Peste 3.000 de credincioşi ortodocşi au participat vineri şi sâmbătă la slujbele oficiate la mănăstirea cu acest hram din localitatea Petreştii de Sus. Cu prilejul sărbătorii aici au fost aduse Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului şi moaşte ale mai multor sfinţi de la mănăstirea Sihăstria Putnei din Moldova. Tot ieri, catedrala greco-catolică din centrul Clujului şi lăcaşul ortodox de pe acelaşi bulevard şi-au sărbătorit hramul.

"Au fost circa 1.000 de maşini. Să calculezi numai trei oameni într-o maşină şi vezi rezultatul. Şi ieri-seară (vineri seară - n. red.) a fost aglomeraţie, dar nu de anvergura asta", a precizat unul dintre poliţiştii care au asigurat ordinea la procesiunea de amploare ce s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă, la mănăstirea Schimbarea la Faţă din localitatea Petreştii de Sus, din apropierea Cheilor Turzii. Mii de oameni au luat cu asalt lăcaşul de cult încă de vineri seara, atât pentru a împărtăşi bucuria marii sărbători a Schimbării la Faţă la un lăcaş ce poartă acest hram, cât şi pentru a se închina la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, al cărei istoric vorbeşte despre multe persoane care au primit ajutor rugându-se Născătoarei de Dumnezeu, şi la moaştele mai multor sfinţi, aduse special de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, din Moldova, pentru acest eveniment.

Slujbele au debutat vineri la prânz cu o procesiune condusă de episcopul românilor ortodocşi din Spania şi Portugalia, Timotei Lauran, şi de episcopul-vicar al Vadului, Feleacului şi Clujului, Vasile Someşanul, din localitatea Petreşti, până la mănăstire, unde au fost oficiate Paraclisul Maicii Domnului şi slujba Privegherii. Sâmbătă dimineaţă cei doi episcopi au oficiat Sfinţirea Apei, iar apoi, Sfânta Liturghie, înconjuraţi de un sobor foarte numeros de preoţi şi diaconi, în prezenţa a aproape 5.000 de credincioşi. Răspunsurile la slujbe au fost date de grupul psaltic Tronos al catedralei patriarhale din Bucureşti, dirijat de diaconul Mihail Bucă. Istoricul mănăstirii înconjurate de munţi şi dealuri merge până în veacul al XVI-lea, aceasta fiind însă distrusă ulterior, în două rânduri, în timpul Revoluţiei de la 1848, respectiv în vremea celui de-al Doilea Război Mondial. Preotul Vasile Ştiopei, ctitorul mai multor biserici în municipiul Turda, a iniţiat în 1997 refacerea vechii mănăstiri, cu sprijinul Arhiepiscopiei ortodoxe a Clujului, stareţ fiind numit preotul Teofil Popescu.

Tot ieri, de Schimbarea la Faţă, numeroşi credincioşi greco-catolici au participat la hramul catedralei de acest rit pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca. Liturghia arhierească a fost oficiată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, care a împlinit cu această ocazie nouă ani de episcopat, de când este la cârma Eparhiei Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla. Episcopul greco-catolic i-a invitat pe credincioşii pe care îi păstoreşte "să contemple strălucirea luminii lui Cristos pentru a se face părtaşi la dumnezeirea Lui". Lăcaşul de cult de pe Bulevardul Eroilor a fost construit în secolul al XVIII-lea, de Ordinul Franciscanilor minoriţi conventuali, din cadrul Bisericii Romano-Catolice, iar în 1926 biserica a fost donată Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului. Din 1930, după mutarea sediului Episcopiei Greco-Catolice de la Gherla la Cluj, lăcaşul de cult a devenit catedrală, prima Liturghie de acest rit fiind oficiată aici de cardinalul Iuliu Hossu în 1931. După 1948, aşezământul a intrat în posesia Bisericii Ortodoxe, iar din 1998 a revenit Eparhiei greco-catolice, redevenind catedrală episcopală a Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă situată pe Bulevardul Eroilor şi-a sărbătorit şi ea sâmbătă hramul. Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă în 1999, de arhiepiscopul de atunci al Clujului, Bartolomeu Anania, biserica propriu-zisă fiind construită între anii 2000 şi 2004, când a fost binecuvântată pentru slujire. Iconostasul a fost realizat de sculptorul Silviu Oravitzan, iar în 2006 au început lucrările de pictură ale bisericii în tehnica mozaic, de către renumitul pictor italian Marko Ivan Rupnik, care a lucrat şi la Vatican, fiind agreat de Papa Ioan Paul al II-lea, respectiv de Papa Benedict al XVI-lea.