Scrisoare deschisă către Boc şi Kelemen Hunor, pe tema Roşia Montană

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roșia Montană (GIMPCRM) le-a trimis o scrisoare deschisă premierului Emil Boc şi ministrului Culturii, Kelemen Hunor, în care respinge "presiunile publice exercitate asupra Comisiei Naționale de Arheologie și Ministerului Culturii, în legătură cu decizia acestor instituții de a acorda certificatul de descărcare de sarcină arheologică în Masivul Cârnic din Roșia Montană".

Redăm în continuare conţinutul scrisorii deschise:

"Bucureşti, 17 iulie 2011
Scrisoare deschisă în atenţia
Domnului Prim-Ministru al României, Emil Boc
Domnului Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor

Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimate Domnule Ministru,
Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roșia Montană (GIMPCRM) respinge presiunile publice exercitate asupra Comisiei Naționale de Arheologie și Ministerului Culturii, în legătură cu decizia acestor instituții de a acorda certificatul de descărcare de sarcină arheologică în Masivul Cârnic din Roșia Montană.

GIMPCRM își exprimă sprijinul pentru concluziile științifice ale dnei Beatrice Cauuet, reputat specialist în arheologie minieră, așa cum au fost acestea expuse în raportul de săpătură înaintat Comisiei Naționale de Arheologie, precum și pentru decizia membrilor acesteia, întrucât a constatat, în urma propriilor cercetări, că reluarea mineritului în Roșia Montană este singura oportunitate reală pentru salvarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural al zonei.

Membrii GIMPCRM constată că pozițiile critice la adresa instituțiilor menționate, precum și cu privire la calitatea documentelor și rapoartelor de săpătură arheologică, care au stat la baza acestei decizii legale, vin din partea unor oameni care nu au participat la săpăturile arheologice de salvare din Masivul Cârnic și, deci, nu se află în directă cunoștință de cauză. Considerăm că orice discuție întemeiată, cu privire la hotărârea Comisiei Naționale de Arheologie, trebuie să pornească de la o cunoaștere amanunțită a materialului prezentat, care a stat la baza deciziei acestei instituții.

Ceea ce trebuia să fie o discuție profesională, deschisă și sinceră, s-a transformat într-un permanent proces de intenție al criticilor dezvoltării industriale a zonei, fără ca în locul politicilor de patrimoniu propuse de titularul licenței să fie pus un alt proiect viabil, susținut de resurse umane și materiale.

Considerăm că pozițiile critice la adresa Ministerului Culturii, argumentate emoțional, atacă persoane și nu se referă la standardele științifice și nici la calitatea profesională a cercetărilor din Masivul Cârnic. Cei care doresc oprirea proiectului de dezvoltare inițiat de compania minieră și resping politicile culturale propuse de aceasta, elaborate cu ajutorul unor specialiști recunoscuți național și internațional, nu fac decât să contribuie la degradarea accelerată a patrimoniului cultural din Roșia Montană.

Cele 70 de milioane de Euro alocate patrimoniului cultural local, în toate formele sale, de către compania minieră, reprezintă o investiție fără precedent, de natură să salveze și să pună în circuit obiective culturale, care, în condițiile perpetuării stării de fapt, ar fi sortite dispariției. Această majorare substanţială de buget pe care Ministrul Culturii a obţinut-o în urma negocierilor cu compania minieră ne face şi mai încrezători în capacitatea şi buna credinţă a investitorului de a concretiza în mod exemplar recomandările pe care i le-am adresat recent.

Aflat în stare de degradare, în parte și ca urmare a indeciziei cu privire la scenariul de dezvoltare a zonei, patrimoniul din Roșia Montană nu poate fi salvat și pus în valoare prin discursuri sau planuri nesubstanțiate. Patrimoniul cultural din localitate trebuie să profite de oportunitatea pe care o reprezintă proiectul minier. În acest context, GIMPCRM este convins de faptul că rolul specialiștilor, al istoricilor, al arheologilor și al arhitecților este acela de a veghea la aplicarea strictă a acestor politici, atât de către compania minieră, cât și de către stat, și nu de a le critica apriori, punând în discuție nu atât principiile care le guvernează, cât oamenii chemați să le aplice. Acesta este spiritul în care s-a născut, de altminteri, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roșia Montană, răspunzând unei necesități evidente de a găsi soluții aplicabile de conservare, restaurare și de punere în valoare a obiectivelor culturale din zonă.

GIMPCRM este convins de faptul că problema patrimoniului cultural nu poate fi rezolvată în afara contextului socio-economic. De aceea, credem că viziunea modernă și realistă cu privire la problemele patrimoniului trebuie să țină cont și de dreptul oamenilor din localitate la o viață decentă. Prelungirea artificială a crizei economice și sociale din zonă, prin blocarea activității industriale, nu face decât să sporească, dacă mai era nevoie, numărul pericolelor la adresa patrimoniului arheologic și arhitectonic.

GIMPCRM susţine Comisia Națională de Arheologie ca singurul organism menit să ia decizii în ceea ce privește acordarea sau neacordarea certificatelor de descărcare de sarcină arheologică și respinge interferențele în procesul său decizional, din orice parte ar veni acestea.
GIMPCRM rămâne deschis dialogului cu specialiștii, indiferent de opiniile pe care le împărtășesc aceștia.

Vă asigurăm de angajamentul nostru ferm de a continua monitorizarea măsurilor destinate salvării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană, înainte şi după demararea proiectului industrial.

Cu deosebit respect, Membrii Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană:

Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române
Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO)
Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia
Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte
Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi
Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa"