Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sărbătoriţi astăzi

Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este prăznuită astăzi de credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici. Sărbătoarea încheie postul închinat celor doi apostoli, iar din punct de vedere alimentar este dezlegare la peşte.

"Sfinţii Petru şi Pavel sunt cei mai importanţi din colegiul celor 12 apostoli, chiar dacă Sfântul Pavel nu a făcut parte direct dintre ei, ci a fost ales apoi de Mântuitorul. Sunt foarte importanţi prin activitatea lor, prin scrierile lor - Sfântul Apostol Pavel a lăsat 14 epistole, iar Sfântul Apostol Petru patru, foarte importante din punct de vedere teologic - prin comunităţile pe care le-au format, Sfântul Pavel până la Roma, iar Sfântul Petru în Ierusalim. Ei reprezintă modele pentru fiecare creştin, care arată că oricât de tare s-ar fi depărtat cineva, oricât de rău s-ar fi degradat, se poate întoarce la Dumnezeu, prin harul Său şi prin căinţă sinceră", a subliniat preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi astăzi în Biserica Ortodoxă, dar şi în Bisericile Greco-Catolică şi Romano-Catolică. Mai multe biserici ortodoxe şi greco-catolice din municipiul Cluj-Napoca, respectiv din alte localităţi din judeţ îşi sărbătoresc astăzi hramul. Bisericile ortodoxe din cartierul Mănăştur, cea de pe strada Primăverii, aflată în construcţie, respectiv cea de pe strada Donath, dar şi biserica de acelaşi rit de pe Valea Chintăului au toate hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. O biserică greco-catolică din Dej are, de asemenea, acest hram, la fel ca lăcaşul de cult de acest rit din cartierul Cetatea Fetei, Floreşti, a cărui piatră de temelie a fost pusă anul trecut. De asemenea, unul dintre cele mai cunoscute lăcaşuri de cult din municipiu, biserica romano-catolică din cartierul Mărăşti, are hramul închinat Sfântului Apostol Petru.

Praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel încheie postul care le poartă numele, unul din cele patru posturi mari de peste an. Întrucât sărbătoarea cade într-o zi de vineri, se face dezlegare doar la peşte. În tradiţia bizantină, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cu dată fixă pe 29 iunie, este precedată întotdeauna de o perioadă de post, cunoscut în popor ca Postul Sâmpetrului, cu durată variabilă, de la două zile până la circa patru săptămâni. Anul acesta Postul Sfinţilor Apostoli a debutat în 11 iunie. Serbarea este urmată de o zi închinată Soborului celor 12 Apostoli, dar şi Sfântului Ghelasie de la Râmeţi. Cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, peste 500.000 de români îşi sărbătoresc ziua onomastică. Dintre aceştia, peste 378.000 sunt bărbaţi şi peste 122.000 femei. Cele mai frecvente nume sunt, în cazul bărbaţilor, Petru, Paul şi Petre, iar la femei, Paula, Petronela, Petruţa şi Paulina.

Primul hram la mănăstirea Vad

Mănăstirea ortodoxă reactivată de la Vad îşi va sărbători luni hramul, de sărbătoarea sfântului voievod Ştefan cel Mare. La eveniment va fi prezent şi mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, care va oficia Liturghia arhierească pe altarul de vară din vecinătatea bisericii voievodale.