Sicanii şi-au comemorat strămoşii măcelăriţi de tătari

Dacă pentru localnici costumele sobre, postul şi cele trei slujbe ţinute la biserică de Sfântul Bertalan sunt ceva obişnuit, oaspeţii veniţi din alte zone sunt uimiţi de felul în care se păstrează aici tradiţiile.

Sicanii şi-au petrecut ieri aproape toată ziua la biserica reformată, cea construită după tragedia în care tătarii au decimat aproape toată populaţia aşezării. În memoria lor, urmaşii s-au îmbrăcat în costumul lor tradiţional, în culori cernite şi cămăşi albe cu mânecile aranjate în pliuri. "Am luat o crenguţă de busuioc din grădină înainte să vin. Costumul e de la strămoşi, totul e vechi, numai baticul e nou. Cămăşile se calcă în dungi cu fierul de călcat", a explicat doamna Rozalia, una din femeile care au ieşit în faţa bisericii la slujba de după-masă. "De când eram mică veneam aici la sărbătoare, vin şi cei doi copii ai mei, ba chiar şi nepoţii", se mândreşte femeia.

Între perechile de tineri care au luat parte la ceremonie în strai tradiţional s-a numărat şi una mai specială, pentru că tânăra nu era localnică, ci din Brăila, iar costumul purtat era al mamei prietenului ei, originar din Sic. "Am venit la familia lui, mi-am prelungit vacanţa cu câteva zile ca să pot participa la această sărbătoare", a mărturisit Claudia Budur. "E foarte interesant modul în care oamenii de aici şi-au păstrat tradiţia, o adevărată valoare. Costumele nu doar amintesc originile lor, dar le dau şi o anumită identitate, o culoare care în mare parte din ţara noastră s-au pierdut", a apreciat brăileanca. "De 24 august toţi ne întoarcem acasă, dintre străini, în fiecare an. Din copilărie vin la biserică, acum stau în Bucureşti. Când m-am întors acasă cu ea şi a văzut dealurile şi portul nostru parcă mi-a trezit şi mie atenţia că ar trebui să apreciez mai mult toate astea", a dezvăluit Ilyes Marton, prietenul fetei.

Domnul Iosif a venit la slujba de la Sic alături de soţie. "Veneam aici cu ani în urmă, am avut mulţi colegi de la Sic. În anii ‘64-'65 se chema trupa, «escavatorul» de la Sic, oamenii cu târnăcopul şi cu lopeţile. Tot ce s-a construit atunci la Tarniţa şi Beliş ei au făcut. Aşa cum au lucrat oamenii ăştia nu s-a mai găsit în ţară", îşi aminteşte clujeanul. "În anii ‘60 aici nu avea nimeni aici servici de stat, numai ca salahori. Au umplut satul cu case mari. În anii ‘73-'74 au început oamenii să meargă la construcţii în Libia, sute de oameni de aici, de la Săvădisla, Vlaha. Acum sunt din ce în ce mai puţini oameni la sărbătoarea de 24 august", a mai spus domnul Iosif.

"Astăzi comemorăm 294 de ani de la invazia tătarilor asupra sicanilor, în 1717, deci pentru noi este o zi de doliu, nu de sărbătoare", a spus primarul Ioan Sallai. "Acum avem o problemă, că în ultimii ani ziua de 24 august cade în cursul săptămânii şi atunci este un pic mai greu. Cei mai mulţi lucrează în Ungaria, bărbaţii în construcţii şi femeile la menaj", a precizat edilul.

În acest an, oaspeţii Sicului au fost ministrul Culturii, Kelemen Honor, consulul Ungariei la Cluj, Szilágyi Mátyás, musafiri din Ungaria, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, Fekete Emöke, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, precum şi consilieri locali şi judeţeni.

În urma discuţiilor cu invitaţii, edilul din Sic speră să primească sprijin pentru renovarea bisericii, pentru şcoala generală, căminul cultural şi repararea drumurilor. "Pentru biserică proiectul nostru e de 38 de miliarde de lei vechi, dar oricât de puţin e binevenit, dacă reuşim să refacem, treptat, totul. Prioritatea ar fi drumurile", a spus primarul.