Solstiţiul de vară | Cea mai lungă zi din an

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.

Potrivit astro-urseanu.ro, pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstițiu, care înseamnă "Soarele stă", este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12', și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie.

În 2017, solstiţiul de vară coincide cu Luna Plina care poarta numele de "strawberry moon". Luna plină din luna iunie are o culoare specială. Practic în emisfera nordică avem o Luna Plina mai mare decât de obicei.

Fenomenul extrem de rar ar putea avea consecinţe neobişnuite asupra persoanelor cu sensibilitate astrală - comportamente bizare, stări de agitaţie, halucinaţii, spune un astrolog britanic citat de DailyMail.co.uk.

Astrologul Timothy Halloran crede că sunt posibile chiar acte necugetate în această perioadă, chiar şi crime. Stările de anxietate, psihoide, cu manifestări halucinatorii sunt, de asemenea, posibile în 20-21 iunie 2017.

Ipotezele acestuia sunt contrazise de oamenii de ştiinţă, printre care şi Jean-Luc Margot, profesor de astronomie planetară la University of California. Totuşi, unele animale, printre care şi lupii au totuşi comportamente bizare în nopţile cu lună plină.