Sondaj: Românii se tem de romi şi nu-i acceptă în familie
- Scris de Valentin Malaescu
- 05 Sep 2010, 23:55
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Cei mai mulţi au o părere proastă despre romi, recunosc că sunt defavorizaţi, dar consideră inutile eforturile financiare pentru integrarea lor, arată un recent sondaj IRES.
Românii tolerează romii doar până la uşa propriei case. Condamnă expulzarea lor din Franţa, dar nu ar participa la o demonstraţie de condamnare a acestui gest. Românii admit că romii sunt defavorizaţi, dar resping orice facilitate acordată acestora de către stat.
Un sondaj de opinie IRES, institut condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, arată că etnia romă este departe de a fi iubită în România. Încă de la început, sondajul clarifică modul în care se raportează majoritatea populaţiei ţării la etnia romă. 54% au o părere proastă şi foarte proastă despre romi, doar 28% având o părere bună sau foarte bună. 18% spun că le este teamă când văd un rom. În privinţa însuşirii sau trăsăturii pe care o asociază cuvântului rom sau ţigan, două răspunsuri s-au detaşat: “om normal / ca toţi oamenii” – 10% şi “furturi” – 8%. Majoritatea însuşirilor menţionate sunt negative: cerşetorie, lipsă de cultură, înşelătorie, lene, mizerie, lipsă de educaţie, răutate, sărăcie, şmecheri, urâţenie, infracţionalitate, inferioritate, violenţă. Singura caracteristică pozitivă menţionată este “buni meseriaşi / muzicanţi”.
Romii sunt uşor recognoscibili “după vorbă, după port”. 74% îi identifică după aspect şi fizionomie, 62% după culoarea pielii, tot 62% după îmbrăcăminte, 84% după obiceiuri şi comportament, 77% după limba vorbită şi 85% îi recunosc după vocabular şi accent. 73% consideră că românii au de suferit din cauza asemănării dintre cuvintele “rom” şi “român” şi 68% se tem că libera circulaţie a celorlalţi români este pusă în pericol de comportamentul romilor din Franţa. Drept urmare, 56% susţin propunerea deputatului PDL Adrian Gurzău de interzicere a cuvântului “rom” şi revenirea la cel de “ţigan”.
Tolerăm romii doar până la uşa propriei case. Dacă 67% sunt de acord ca un rom să se stabilească în localitatea lor, 76% l-ar accepta coleg de serviciu, 62% l-ar tolera ca vecin, 67% nu ar accepta ca un rom să facă parte din propria familie. Prin comparaţie, suntem mult mai toleranţi cu maghiarii, pe care îi acceptăm, în medie, în proporţie de 80% sau cu germanii, acceptaţi de mai mult de 90% dintre români.
Gândim “politically correct”, dar nu acţionăm. 61% dintre noi consideră “condamnabilă” expulzarea romilor de către francezi, dar doar 20% ar fi dispuşi să participe la o demonstraţie de condamnare a acestui act. Românii se tem de romi. 53% dintre respondenţi privesc întoarcerea romilor din Franţa drept un pericol pentru siguranţa personală şi a familiei. 50% dintre intervievaţi neagă discriminarea romilor în România, iar 66% susţin că romii nu pot fi integraţi într-o societate de tip european, pentru că ei nu vor acest lucru, motiv pentru care 50% dintre respondenţi consideră inutilă alocarea de fonduri europene în acest scop.
Românii recunosc că romii au o problemă, dar nu consideră că statul ar trebui să se implice în rezolvarea ei. Astfel, respondenţii admit că romii sunt defavorizaţi în privinţa accesului la educaţie – 43%, a accesului la servicii de sănătate – 47%, în obţinerea unui loc de muncă – 68%, în obţinerea unui credit – 55% sau a unei locuinţe – 57% ori în reprezentarea politică la nivel naţional şi local – 46%. În schimb, nu consideră o soluţie acordarea de ajutoare sociale şi bunuri – 93%, construcţia de locuinţe – 81%, oferirea accesului la utilităţi – 91%, alfabetizarea şi calificarea adulţilor romi în diverse meserii – 60%, rezolvarea situaţiei actelor de identitate şi de proprietate – 85% sau reducerea discriminării majorităţii faţă de ei – 93%. 45% nu cred nici în schimbarea atitudinii şi comportamentului romilor. Singura soluţie acceptată de majoritatea românilor (58%) este accesul copiilor romi la educaţie. Sondajul IRES a fost realizat în intervalul 31 august – 1 septembrie, pe un eşantion de 1.231 de indivizi majori şi are o eroare maxim tolerată de +/- 2,8%.
PSD conduce în sondaje
Acelaşi sondaj a verificat şi intenţia de vot a românilor. Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD le-ar câştiga cu 38%, urmat de PNL – 22% şi PDL – 18%. Singurul partid care ar mai intra în parlament ar fi Partidul Poporului, creditat cu 11%. Cu 3% din voturi, UDMR ar cădea victimă participării la guvernare, la fel ca UNPR – 2%. PRM continuă să rămână sub pragul electoral, cu 4%. În ciuda crizei economice, 80% dintre români consideră integrarea României în UE drept un lucru bun.
Un sondaj de opinie IRES, institut condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, arată că etnia romă este departe de a fi iubită în România. Încă de la început, sondajul clarifică modul în care se raportează majoritatea populaţiei ţării la etnia romă. 54% au o părere proastă şi foarte proastă despre romi, doar 28% având o părere bună sau foarte bună. 18% spun că le este teamă când văd un rom. În privinţa însuşirii sau trăsăturii pe care o asociază cuvântului rom sau ţigan, două răspunsuri s-au detaşat: “om normal / ca toţi oamenii” – 10% şi “furturi” – 8%. Majoritatea însuşirilor menţionate sunt negative: cerşetorie, lipsă de cultură, înşelătorie, lene, mizerie, lipsă de educaţie, răutate, sărăcie, şmecheri, urâţenie, infracţionalitate, inferioritate, violenţă. Singura caracteristică pozitivă menţionată este “buni meseriaşi / muzicanţi”.
Romii sunt uşor recognoscibili “după vorbă, după port”. 74% îi identifică după aspect şi fizionomie, 62% după culoarea pielii, tot 62% după îmbrăcăminte, 84% după obiceiuri şi comportament, 77% după limba vorbită şi 85% îi recunosc după vocabular şi accent. 73% consideră că românii au de suferit din cauza asemănării dintre cuvintele “rom” şi “român” şi 68% se tem că libera circulaţie a celorlalţi români este pusă în pericol de comportamentul romilor din Franţa. Drept urmare, 56% susţin propunerea deputatului PDL Adrian Gurzău de interzicere a cuvântului “rom” şi revenirea la cel de “ţigan”.
Tolerăm romii doar până la uşa propriei case. Dacă 67% sunt de acord ca un rom să se stabilească în localitatea lor, 76% l-ar accepta coleg de serviciu, 62% l-ar tolera ca vecin, 67% nu ar accepta ca un rom să facă parte din propria familie. Prin comparaţie, suntem mult mai toleranţi cu maghiarii, pe care îi acceptăm, în medie, în proporţie de 80% sau cu germanii, acceptaţi de mai mult de 90% dintre români.
Gândim “politically correct”, dar nu acţionăm. 61% dintre noi consideră “condamnabilă” expulzarea romilor de către francezi, dar doar 20% ar fi dispuşi să participe la o demonstraţie de condamnare a acestui act. Românii se tem de romi. 53% dintre respondenţi privesc întoarcerea romilor din Franţa drept un pericol pentru siguranţa personală şi a familiei. 50% dintre intervievaţi neagă discriminarea romilor în România, iar 66% susţin că romii nu pot fi integraţi într-o societate de tip european, pentru că ei nu vor acest lucru, motiv pentru care 50% dintre respondenţi consideră inutilă alocarea de fonduri europene în acest scop.
Românii recunosc că romii au o problemă, dar nu consideră că statul ar trebui să se implice în rezolvarea ei. Astfel, respondenţii admit că romii sunt defavorizaţi în privinţa accesului la educaţie – 43%, a accesului la servicii de sănătate – 47%, în obţinerea unui loc de muncă – 68%, în obţinerea unui credit – 55% sau a unei locuinţe – 57% ori în reprezentarea politică la nivel naţional şi local – 46%. În schimb, nu consideră o soluţie acordarea de ajutoare sociale şi bunuri – 93%, construcţia de locuinţe – 81%, oferirea accesului la utilităţi – 91%, alfabetizarea şi calificarea adulţilor romi în diverse meserii – 60%, rezolvarea situaţiei actelor de identitate şi de proprietate – 85% sau reducerea discriminării majorităţii faţă de ei – 93%. 45% nu cred nici în schimbarea atitudinii şi comportamentului romilor. Singura soluţie acceptată de majoritatea românilor (58%) este accesul copiilor romi la educaţie. Sondajul IRES a fost realizat în intervalul 31 august – 1 septembrie, pe un eşantion de 1.231 de indivizi majori şi are o eroare maxim tolerată de +/- 2,8%.
PSD conduce în sondaje
Acelaşi sondaj a verificat şi intenţia de vot a românilor. Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD le-ar câştiga cu 38%, urmat de PNL – 22% şi PDL – 18%. Singurul partid care ar mai intra în parlament ar fi Partidul Poporului, creditat cu 11%. Cu 3% din voturi, UDMR ar cădea victimă participării la guvernare, la fel ca UNPR – 2%. PRM continuă să rămână sub pragul electoral, cu 4%. În ciuda crizei economice, 80% dintre români consideră integrarea României în UE drept un lucru bun.
DISTRIBUIE
Comenteaza
