Spitalul regional de urgenţă din Cluj, prioritatea Ministerului Sănătăţii: e oraşul cu cele mai mari probleme în infrastructura spitalicească

Aceasta, după ce Guvernul a aprobat Memorandumul privind demararea construcţiei cleor şase spitale regionale de urgenţă. Acestea vor fi gândite ca centre universitare care să asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă unitară, în special pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară în domeniul terapiei, conform unei informări a MS.

Spitalele ar urma să fie compacte, autonome şi cu funcţionalitate integrată şi vor fi construite în Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti. Costurile estimate pentru acestea sunt de 1,5 miliarde euro.

"Va fi unul dintre cele mai importante proiecte de investiţii în infrastructură spitalicească din ultimii 30 de ani care are şanse reale de realizare deoarece finanţarea nu va avea legătură cu bugetul statului, iar managementul va fi privat. Avem ca prioritate construcţia spitalelor regionale din Cluj şi Iaşi", a explicat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

Acesta adaugă că în cele două oraşe, "cu tradiţie în medicină", există cele mai mari probleme în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească. "De exemplu, în Cluj -Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă îşi desfăşoară activitatea în 25 pavilioane, 16 dintre acestea fiind construite în 1902, iar restul între anii 1930 -1977. Singura clădire mai nouă, dacă o putem numi aşa este cea care în care funcţionează UPU şi care datează din 2005", a explicat Cseke, adăugând că la Iaşi situaţia e identică.

Ministerul Sănătăţii va participa în acest parteneriat cu terenurile pe care se vor construi spitalele, iar companiile eligibile - cu partea de finanţare. Parteneriatele sunt gândite pe termen lung, de aproximativ 30 de ani.

Ministerul Sănătăţii estimează că, în termen de 14- 16 luni de zile, se va putea demara construcţia unităţilor spitaliceşti, care ar putea dura aproximativ patru ani.