Tomberoanele Clujului: Tarniţa şi Gilău

Turiştii care sosesc aici lasă în urma lor maldăre de gunoaie, iar din cabanele necanalizate
se deversează în lac apa menajeră, avertizează specialiştii de mediu.

Elveţienii dau bani pentru ca locuitorii din mediul rural să promoveze conceptul de sate curate, prin intermediul unui program pentru Uniunea Europeană extinsă. Concluzia ultimei întâlniri, derulată la Gilău, a fost că problemele comunelor de lângă Cluj-Napoca sunt diferite de ale celor tradiţionale datorită afluenţei de turişti, proximităţii municipiului, creşterii numărului de locuitori, dezvoltării puternice a unor activităţi economice.

Iată principalele probleme ridicate de participanţi.

* Potenţialul turistic al zonei şi apropierea de Cluj-Napoca face ca la fiecare sfârşit de săptămână clujenii să vină în zonă pentru petrecerea timpului liber. Acest lucru, în afară de beneficii, aduce şi foarte multe probleme, dintre care cea a gestionării deşeurilor rămase după plecarea turiştilor este cea mai mare.

* În Floreşti s-au construit zone rezidenţiale foarte aproape de fermele de creştere intensivă a păsărilor. Autorizaţiile de construire s-au eliberat fără să se ţină cont de prevederile legale referitoare la distanţele de amplasare a zonelor de locuit faţă de obiective economice, un exemplu de dezvoltare nesustenabilă a comunităţii. În alte comune participante la întâlnire aceleaşi situaţii au putut fi evitate.

* În Gilău şi Floreşti au existat foarte multe exploatări de balast, care au lăsat în urmă gropi care creează un peisaj dezolant. Autorităţile fac eforturi mari să refacă zonele afectate de exploatări, de multe ori în aceste zone depozitându-se ilegal deşeuri. Proprietarii terenurilor care au luat banii pe balast, deşi sunt răspunzători, nu fac nimic să refacă terenurile.

* În zonă există o asociaţie de dezvoltare intracomunitară al cărei obiectiv este gestionarea deşeurilor. Având în vedere faptul că în unele comune cum ar fi Floreştiul populaţia a crescut în ultimii ani de la 10.000 la 30.000 locuitori, această asociaţie gestionează cu greu problema salubrizării.

* Hidroelectrica face eforturi trimestriale de a curăţa obiectivele deţinute, culegând din zona barajelor tone de deşeuri, dar aceştia sunt bani aruncaţi. Soluţia ar fi implicarea autorităţilor locale şi a companiilor de salubritate pentru cuprinderea întregii populaţii la serviciul de salubritate. Turiştii şi o parte din cei care deţin cabane în zonă nu contribuie la serviciul de salubrizare, lăsând sacii de deşeuri în diverse locuri. În zonele turistice infrastructura pentru deşeuri este insuficientă, iar numărul şi capacitatea containerelor de colectare ar trebui să fie mai mare.

* Primăria Aghireşu a întreprins demersuri pentru depistarea depozitărilor ilegale de deşeuri, dar amenzile nu sunt totdeauna o soluţie, susţine primarul Gelu Lehene. Educaţia, combinată cu măsuri coercitive, dar şi cu obligarea celor prinşi că aruncă deşeurile în locuri nepermise de a le strânge şi de a face muncă în folosul societăţii ar putea aduce rezultate mai bune.

* În Floreşti şi Gilău există reţea de canalizare. Aceasta este, însă, dificil de întreţinut - apa uzată menajeră trebuie pompată în unele situaţii, cu costuri mari. Cetăţenii aruncă de multe ori obiecte care înfundă canalizarea, alteori nu vor să se racordeze la canalizare din cauza costurilor mari.
* Lacul Tarniţa, sursă de apă pentru clujeni, trebuie protejat. Pe marginea sa există multe cabane necanalizate, ce pot să deverseze apă menajeră în lac. Realizarea unui sistem de canalizare pentru cabanele din zonă ar trebui să fie o prioritate a tuturor părţiloe interesate pentru păstrarea în bune condiţii a resursei de apă a Clujului.

* Reprezentanţii liceului teoretic din Gilău au arătat preocupările cadrelor didactice şi ale elevilor pentru mediu. În cadrul întâlnirii, profesorul de fizică a explicat cum funcţionează un sistem conceput şi construit de acesta şi de elevi (o „cutie neagră") pentru creşterea temperaturii într-o încăpere, pe baza energiei solare.

* Sistemul integrat de gestiune a deşeurilor al judeţului, ce urmează să fie implementat, are încă multe necunoscute pentru autorităţile locale din zonă. Una ar fi cea legată de infrastructura de recipienţi, în prezent deficitară în unele comune. Ar trebui cumpăraţi recipienţi în perioada următoare.

* Unele comune nu au poliţie comunitară, iar acest lucru ar fi necesar, ajutând la identificarea depozitărilor ilegale de deşeuri.

Finanţare elveţiană

Programul de Cooperare Elveţiano-Român face parte din ajutorul nerambursabil oferit către 12 state membre ale UE ce au aderat în perioada 2004-2007. Măsurile urmăresc dezvoltarea durabilă şi acţiuni care să conştientizeze comunităţile rurale (primari, consilii locale, cetăţeni) în legătură cu impactul activităţilor asupra mediului. Proiectul „Reţeaua promotorilor pentru sate curate/ creşterea conştientizării comunităţilor rurale din Regiunea Nord-Vest" a fost obţinut de Liga Apărării Drepturilor Omului Cluj. Întâlnirea a fost organizată în colaborare cu Primăria Gilău şi Garda Naţională de Mediu.