Torţionar în Gherla, acuzat că a omorât 15 deţinuţi politici

Adjunct în penitenciarul din Gherla în anii '50 e acuzat de moartea a 15 deţinuţi politici. A murit înainte să fie acuzat şi judecat.

Iuliu Gheorghe Sebestyen, adjunct în anii `50 în cadrul Penitenciarul Gherla este unul dintre cei 35 de torţionari găsiţi în viaţă de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului. Pe numele său Institutul urma să depună o plângere pentru omor deosebit de grav, fiind acuzat că acţiunile sale au dus la moartea a 15 deţinuţi politici. Iuliu Gheorghe Sebestyen a decedat anul trecut astfel că dosarul său nu va mai fi investigat de procurorii. Faptele şi mărturiile celor care l-au cunoscut au fost documentate de ICCMER, informează gândul.info

Iuliu Gheorghe Sebestyen a fost, în perioada ianuarie `54 - decembrie `55, locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la Formaţiunea 0606 Gherla. Pentru perioada în care a ocupat acestă funcţie şi pentru modul în care a acţionat, IICCMER susţine că a descoperit elemente care să ducă la prezumţia rezonabilă că lui Iuliu Gheorghe Sebestyen i se pot imputa decesele mai multor deţinuţi politici.

Iuliu Sebestyen FOTO: IICCMER

Iuliu Sebestyen s-a născut în 19271927 în comuna Bonţida, judeţul Cluj, într-o familie de ţărani. A absolvit 7 clase elementare şi Liceul Reformat maghiar din Cluj (1942-1948), devenind apoi student la Facultatea de Drept şi Economie Politică din cadrul Universităţii ”Bolyai” din Cluj (1948-1949). De asemenea, în 1949 a absolvit un curs seral de 3 luni la Comitetul Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM) din Sectorul 1, Cluj. Aşa cum arată sursele IICCMER, Sebestyen a activat de timpuriu în organizaţia comunistă de tineret din cartierul Mănăştur din Cluj. A fost responsabil cu agitaţia şi propaganda în UTM, în intervalul octombrie 1948 – februarie 1949.

A intrat în sistemul penitenciar în 1950 şi a activat ca ofiţer politic responsabil cu reeducare. Cea mai importantă funcţie a deţinut-o la penitenciarul Gherla. În 1956 a fost trecut în rezervă după ce a fost şi sancţionat ”pe linie profesională cu 10 zile de arest la garnizoană pentru abateri disciplinare (beţie şi acte de huliganism)”

Citeşte aici biografia completă a lui Iuliu Sebestyen  realizată de IICCMER

Iuliu Sebestyen era unul dintre cei 35 de torţionari comunişti în viaţă descoperiţi de IICCMER în 2013. Pe numele lui Sebestyen IICCMER urma să depună o plângere penală. Din păcate, cazul lui Sebestyen nu va mai ajunge pe masa procurorilor, la finalul anului trecut fostul torţionar a trecut în nefiinţă.

Cariera sa de torţionar nu a fost uitată însă. Cercetătorii IICCMER au realizat o documentare extinsă a activităţii sale şi ofiţer de reeducare a deţinuţilor politici. IICCMER arată că în intervalul ianuarie 1954 - decembrie 1955, în care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim, la penitenciarul Gherla au decedat 15 deţinuţi.

Responsabil de ”reeducarea” a peste 1.400 de ”politici”

Potrivit specialiştilor IICCMER regimul de detenţie de la Gherla era unul extrem de dur care practic era menit să suprime viaţa deţinuţilor. În 1954, când Sebestyen a ajuns la Gherla, erau înregistraţi 1.400 de deţinuţi politici.

Din mărturiile culese de IICCMER reiese ”faptul că regimul de detenţie aplicat în perioada în care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a deţinut funcţii de conducere în cadrul penitenciarului Gherla a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din celule şi aglomerare excesivă; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi; printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera), bătaia primită cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament ş.a.”

Zemuri acre, pe care le înghiţeam într-un aer stricat, nici măcar binecuvântat de razele sfântului soare

Condiţiile de detenţie de la Gherla au fost descrise pentru IICCMER de către doi dintre cei care au trecut pe acolo, Ioan T. Lung şi Dumitru Bacu. Ioan T. Lungu a descris condiţiile de detenţie din închisoare:  "La Gherla, hrana consta exclusiv din terci (un cir de mămăligă), ce înlocuia pâinea, şi din zemuri acre, pe care le înghiţeam într-un aer stricat, nici măcar binecuvântat de razele sfântului soare. În timpul celor doi ani de detenţie la Gherla, nu am primit nici măcar o dată pâine drept raţie. [...] În Gherla, WC-ul (ciubărul) era în camera în care locuiam, iar la baie eram duşi cu mâinile la ceafă (ca şi la doctor) şi supravegheaţi prin vizor”.

Directorul Goiciu şi nou ofiţer politic Sebestyen nu mai puteau prididi cu pedepsele

Dumitru Bacu, fost deţinut politic la Gherla, arată care a fost compoartamentul lui Iuliu Sebestyen faţă de cei închişi aici: ”Numărul celor care luptau să-i smulgă pe reeducaţi din ghearele administraţiei a crescut dintr-odată. Asaltul asupra reeducaţilor a devenit deschis şi agresiv. Dar reacţia administraţiei a fost şi ea violentă. Carcerele şi izolarea erau arhipline. Directorul Goiciu şi nou ofiţer politic Sebesteny (corect, Sebestyen, n. IICCMER) nu mai puteau prididi cu pedepsele. Situaţia s-a complicat şi mai mult când printr-o nouă dispoziţie a Ministerului de Interne toţi deţinuţii violenţi de la canal au fost scoşi la muncă în ateliere. Controlul a devenit imposibil. Informatorii administraţiei ameninţaţi de tinerii de la canal şi chiar foştii lor colegi de demascare au început să se teamă. Un vânt de nesupunere de neconceput cu o lună mai înainte a dus la neîmplinirea normei de muncă.”

Acelaşi deţinut în descrie în detaliu pe ofiţerul politic Sebesteny care dădea pedepse dure în mod discrfeţionar.  ”Chiar în camera în care am fost adus, din prima zi, răutatea câinească a ofiţerului politic Sebesteny (corect, Sebestyen, n. IICCMER) şi-a făcut dovada pe spatele şefului de cameră ales tocmai de el! Pentru că la intrarea lui în celulă şeful de cameră nu a strigat tare ”drepţi”, l-a pedepsit cu douăzeci şi patru de ore de lanţuri la picioare şi cătuşe la mâini într-o carceră ce căpătase faimă în perioada terorii din fabrică! Când s-a întors a doua zi, avea mâinile încercuite cu dungi vinete şi picioarele sângerate de lanţuri”, a povestit Dumitru Bacu

Cercetătorii IICCMER au studiat o serie de documente din care reiese că în perioada în care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a deţinut funcţie de conducere în Penitenciarul Gherla au decedat 15 deţinuţi.

În ceea ce priveşte cauzele morţilor, aşa cum apare ele în documente consultate de IICCMER, aceasta sunt: ulcer operat, TBC pulmonar; pneumonie cazeoasă; TBC pulmonar şi insuficienţă cardiacă; nefrită albuminurică hipertensivă; pneumonie; insuficienţă cardiacă; miocardită; ictus apoplectus; edem carcinom, sufocare prin autostrangulare. Dintre cele 15 decese, 7 s-au datorat TBC-ului sau altor afecţiuni pulmonare (pneumonie).

Analizând vârstele celor care au murit la penitenciarul Gherla în timpul mandatului lui Sebestyen Gh. Iuliu, IICCMER a constat că în categoria de vârstă 30-40 de ani a existat un singur deces; între 40-50 de ani - 3 decese; între 50-60 de ani - 4 decese; între 60-70 de ani - 7 decese; limitele inferioare şi superioare de vârstă fiind de 32, respectiv 69 de ani la momentul decesului.

După Gherla, Sebestyen a ieşit la pensie după o lungă carieră de şef al sucursalei CEC din Raionul Sărmaş.