Ucraina face presiuni pentru a primi invitaţia de aderare la NATO (media)

Cu mai puţin de două luni până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Ucraina pune presiune pe ţările membre ale NATO pentru a primi invitaţia de a adera la organizaţie, dar miniştrii de externe din Alianţă, care s-au întrunit marţi la Bruxelles, ar urma să temporizeze această presiune, relatează France Presse.

''Invitarea Ucrainei să adere la NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră'', a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la finalul săptămânii trecute.

''Dar nu ne facem iluzii, încă există ţări sceptice'', a recunoscut el.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga va relua apelul Kievului marţi seară, în timpul unei cine de lucru cu omologii săi din cele 32 state NATO, la Bruxelles.

Kievul vrea să abordeze o eventuală negociere a păcii cu Rusia de pe o poziţie solidă şi având garanţii de securitate suficiente, iar pentru Ucraina o invitaţie de aderare la NATO este de departe cea mai bună garanţie contra Moscovei.

Mai multe ţări din Alianţa Nord-Atlantică, în frunte cu SUA, sunt totuşi reticente faţă de luarea acestei ''decizii monumentale'', aşa cum a calificat-o un diplomat de la Bruxelles.

Oficialităţile americane recunosc, în cadru privat, că este puţin probabil ca o asemenea invitaţie să fie lansată cu doar câteva săptămâni înaintea începerii celui de-al doilea mandat de preşedinte deţinut de Donald Trump.

''Un astfel de gest înaintea venirii noii administraţii l-ar înfuria pe Trump şi l-ar lua prin surprindere'', recunoaşte un diplomat european din cadrul NATO.

Această decizie va lua timp şi subiectul nu va fi abordat cu adevărat decât în 2025, înaintea summitului NATO de la finalul lunii iunie de la Haga, apreciază un alt diplomat.

Însă până atunci, este necesar să se reflecteze asupra garanţiilor pe care NATO, sau cel puţin unii dintre membrii săi, le-ar putea oferi Ucrainei.

În campania electorală, Donald Trump a promis că dacă va ajunge la Casa Albă va face pace în Ucraina ''în 24 de ore'', dar nu a explicat concret cum va realiza acest lucru.

Unele ţări europene din NATO nu exclud trimiterea de trupe în Ucraina, de exemplu pentru a supraveghea punerea în aplicare a unei eventuale încetări a focului, au indicat diplomaţi europeni. Totuşi, o asemenea discuţie nu a avut loc la NATO, ci între aliaţii europeni; subiectul nu se află pe agenda reuniunii miniştrilor de externe aliaţi, care se încheie miercuri.

Ucraina intenţionează să-şi consolideze poziţia pe front înainte de orice discuţie şi ia în calcul să ceară, încă o dată, mai multe arme şi muniţii de la aliaţii occidentali.

''Rusia nu face cadouri. Şi noi nu putem garanta pacea decât prin forţă: forţa armelor noastre, a diplomaţiei noastre şi a cooperării noastre'', a subliniat luni, la Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz.

Washingtonul a anunţat luni un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina, evaluat la 725 de milioane de dolari şi alcătuit în special din rachete şi mine anti-infanterie, potrivit secretarului de stat american Antony Blinken.

Săptămâna trecută, Ucraina a solicitat sisteme de apărare antiaeriene capabile să o protejeze de noua rachetă balistică rusă Oreşnik lansată de Rusia. Aceste sisteme au inclus THAAD, produs de SUA, şi Arrow, dezvoltat de SUA şi Israel.