Un primar tot mai aproape de închisoare

Primarul din Călăţele are la activ două sentinţe de condamnare la închisoare cu executare, ultima speranţă a acestuia fiind la Înalta Curte.

Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul primarului Petru Toadere împotriva sentinţei Tribunalului, care l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare. "Curtea va avea în vedere, în primul rând, gravul prejudiciu de imagine adus administraţiei publice, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea funcţionarilor publici", se arată în motivarea deciziei. Toadere a stat în arest preventiv un an şi o lună până în ianuarie, fiind apoi repus în funcţia de primar. Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu-i admite recursul, primarul va ajunge din nou după gratii.

Primarul din Călăţele, Petru Toadere, a fost condamnat de Tribunal şi Curtea de Apel Cluj pentru trafic de influenţă. Mai exact, el este acuzat că a primit 5.000 de euro de la reprezentantul unei firme, căruia i-a promis că are influenţă la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi că-l va ajuta să scoată din circuitul forestier un teren de lângă cariera de piatră din comună. Toadere a susţinut în faţa instanţei că denunţătorii l-au ameninţat cu dosar la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi că totul este o înscenare. "Curtea va înlătura ca nefondată şi apărarea inculpatului privind ameninţările exercitate asupra sa de către denunţători, cu un pericol neprecizat. Astfel, deşi inculpatul Toadere Petru a afirmat că în seara de 14 decembrie 2009, în interiorul autoturismului, denunţătorul Mătea Ioan Lucian «a început să mă ameninţe spunându-mi că dacă nu le dau pace o să-mi facă denunţ la DNA, o să-mi facă familia, o să-mi pună pe cap oameni şi o să-mi arate el», înregistrările audio-video ambientale relevă faptul că acesta (primarul - n. red.) l-a chemat pe denunţător în maşina sa, cu unicul scop de a primi acolo cei 5.000 de euro", se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Cluj.

Instanţa Curţii a arătat că pe parcursul celor câteva minute în care s-au aflat împreună în maşină, primarul şi denunţătorul au discutat exclusiv despre suma de bani remisă inculpatului şi despre iluminatul stradal de sărbători al oraşului Huedin. Primarul a mai susţinut în faţa judecătorilor că ameninţările i-au creat o stare de temere, motiv pentru care a fugit când procurorii DNA au vrut să-l reţină, avariind maşina anchetatorilor. Magistraţii Curţii au considerat poziţia lui Toadere "neveridică, de circumstanţă, nesusţinută de probele cauzei".

În cursul cercetării judecătoreşti, primarul, prin avocaţii săi, a solicitat achitarea. "Motivul invocat, constând în inexistenţa faptei, nu are corespondent în probele dosarului, acestea convergând indubitabil către confirmarea existenţei infracţiunii, în condiţiile cerute de latura obiectivă", se arată în motivarea judecătorilor Curţii, care spun că inculpatul ar fi trebuit să dovedească că nu a existat o faptă în materialitatea ei, şi nu neapărat penală. "Or, în cauză, inculpatul a recunoscut că a avut mai multe întâlniri şi discuţii cu denunţătorii, că aceştia chiar au încercat să-i ofere bani, lucru refuzat de către el, astfel că achitarea solicitată, fundamentată pe acest temei de drept, este neîntemeiată, nesprijinindu-se pe argumente de natură a zdruncina încrederea Curţii în justeţea probatoriilor administrate", se arată în decizie.

Avocaţii lui Toadere au mai cerut în subsidiar să se reţină circumstanţe atenuante, fără succes însă. "Examinând probele dosarului, Curtea reţine că, deşi inculpatul este infractor primar, în cauză a avut o atitudine procesuală negativă în raport de apărările pe care a înţeles să şi le formuleze, nerecunoscând fapta imputată, nerestituind banii primiţi. Numai lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia de 43 de ani, faptul că are în întreţinere un copil handicapat şi o mamă în vârstă, precum şi prezentarea în faţa instanţei la termenele de judecată, fără nici o urmă de regret pentru consecinţele infracţiunii săvârşite nu constituie împrejurări care pot fi socotite şi reţinute ca circumstanţe atenuante", au precizat judecătorii. Aceştia au considerat că pedeapsa trebuie să aibă atât funcţie corectivă - de îndreptare, cât şi preventivă - de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane. "Curtea va avea în vedere, în primul rând, gravul prejudiciu de imagine adus administraţiei publice, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea funcţionarilor publici", se arată în motivarea deciziei.