Astfel, indiferent dacă vii dinspre Alba Iulia sau dinspre Cluj-Napoca, la Aiud nu prea poţi vedea momentan nimic, de vreme ce principalele sale atracţii se află în plin şantier. Pe harta turistică a oraşului, amplasată chiar lângă intrarea în cetate sunt desenate o serie de obiective, vedete fiind, incontestabil, Cetatea Aiudului, cu Palatul Princiar, unde se află Muzeul de Istorie, şi Colegiul Naţional „Bethlen Gábor", situat în apropierea cetăţii, unde se găseşte Muzeul de ?tiinţe Naturale. Clădirile sunt însă în plină reabilitare, iar ambele muzee, închise vizitatorilor, până la noi ordine. Însă, dacă tot aţi oprit în centrul oraşului, merită să aruncaţi o privire în curtea cetăţii, unde se găsesc două biserici, de asemenea închise, una calvină, cealaltă, evanghelică. Cel mai important edificiu este biserica reformată (calvină), construită în stil gotic la sfârşitul sec. al XV-lea. Cealaltă biserică datează de la sfârşitul sec. al XIX-lea.
O serie de plăcuţe comemorative şi monumentul Zsuzsannei Miksa, personalitate culturală importantă a Aiudului, alungă un pic din ponoseala locului. Renovarea exterioară a Palatului - în fapt, doar un nume pompos pentru aripă locuibilă a cetăţii - s-a terminat, dar semne că activitatea muzeală se va relua, nu sunt. Cetatea datează din sec. XIII-XVI, are un plan neregulat, care închide o suprafaţă de 3.500 mp. Fortificaţia păstrează o mulţime de turnuri: Turnul Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Blănarilor, Turnul Dogarilor, Turnul Olarilor, Turnul Kalendas, Turnul Lăcătuşilor-fierarilor şi Turnul Porţii. Două dintre cele mai impozante două turnuri ale cetăţii, cel al Dogarilor şi cel al Cizmarilor sunt înconjurate de schele, în timp ce un al treilea, cel al Croitorilor, a fost luat ostatic de o clădire nouă, în care funcţionează o şaormărie cu reclamă stridentă, şi nu poate fi observat decât din interiorul cetăţii, şi foarte puţin din exterior. ?i Colegiul Naţional Bethlen Gábor, aflat peste drum de intrarea în cetate, este în plin şantier, aşa că nici muzeul de aici nu poate fi vizitat.
Colegiul aiudean îşi trage rădăcinile dintr-o decizie din anul 1622 a principelui Gabriel Bethlen de a înfiinţa o instituţie de învăţământ universitar în Transilvania. Cu numele „Colegiul Academic", acesta a fost înfiinţat la Alba Iulia, dar în 1662 a fost mutat la Aiud, după ce clădirile din Alba au fost distruse de turci. Actualul complex de clădiri a fost construit cu începre din 1711, el beneficiind şi de o colectă făcută în rândul credincioşilor din Anglia, care au donat 11.000 de lire sterline. Colegiul a fost distrus din nou în 1848-1849, iar facultăţile au fost mutate la Cluj, în 1869 şi, respectiv, 1895. Muzeul de ?tiinţele Naturii care funcţionează pe lângă colegiu este cel mai vechi de pe actualul teritoriu al României, fiind organizat în 1796, sub numele de „Raritatum Et Rerum Naturalium Museum", titulatură care se păstrează şi pe panoul actual de la intrare. Colecţia aiudeană de faună şi floră rară a fost îmbogăţită de Samuel Fenichel (1868-1893), un naturalist din Aiud, asistent al lui Grigore Tocilescu la Muzeul Naţional din Bucureşti, care a călătorit în Noua Guinee. El a murit acolo, dar a apucat să trimită o serie de de exponate muzeelor din Viena, Berlin, Budapesta şi Aiud.
În curtea interioară a colegiului, o placă memorială omagiază personalitatea lui Samuel Fenichel, alături de un monument dedicat principelui care a fondat colegiul şi alte câteva plăcuţe omagiale. Tot adăpostită de clădirile Colegiului Naţional „Bethlen Gábor", Eparhia Reformată din Ardeal deţine o bibliotecă documentară de o valoare inestimabilă, care însă nu este accesibilă publicului larg. Continuând pe strada care trece prin faţa colegiului, se ajunge în parcul oraşului, unde se află monumentul studenţilor aiudeni, cel mai vechi monument public din oraş. A fost ridicat în 1904, în memoria studenţilor colegiului căzuţi în luptele din 1704 dintre curuţi şi lobonţi. În partea diametral opusă a centrului oraşului, după o plimbare agreabilă de 10-15 minute, un mic pod peste Valea Aiudului duce la o bijuterie arhitecturală puţin cunoscută a Transilvaniei. Este vorba despre clădirea Colegiului Tehnic. Imobilul, care frapează prin alura sa mediteraneană, insolită pentru oraşele din România, a fost construit pentru a fi sediul administraţiei Comitatului Alba, în perioada 1885-1887, după un proiect de arhitectură veneţiană. În această clădire a funcţionat Prefectura Alba până în 1929, apoi clădirea a fost garnizoană militară, sediul administraţiei Raionului Aiud, iar din 1968 este clădire de învăţământ. După o vizită seacă, în care de fapt nu se poate vizita mai nimic, vă puteţi consola vizitând crama Logos din centrul oraşului, unde puteţi degusta şi cumpăra un vin excelent din vestitele podgorii ale Aiudului.
