Verdict la Muzeul de Istorie: clădirea rezistă

Ministerul Culturii i-a răspuns lui Ioan Piso că Muzeul de Istorie nu are nevoie de încă o expertiză tehnică. Instituţia susţine validitatea expertizei realizate în 2006 de firma tatălui actualului consilier personal al ministrului culturii, Hegedus Csilla.

Secretariatul general al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a remis Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca o informare în care respinge orice pretenţie din partea actualei direcţiuni la fonduri pentru refacerea expertizei clădirii din Piaţa Muzeului. Ministerul arată că nu există motive de îngrijorare, cu toate că Ioan Piso, directorul în funcţie, a anunţat prin e-mail că imobilul stă să cadă peste oameni.

Ioan Piso a sesizat la începutul lunii aprilie conducerea ministerului. El spunea că starea generală precară a clădirii muzeului se datorează faptului că a fost supus unor lucrări de consolidare cu plafon de beton, neinspirate din punct de vedere tehnic, care tasează şi fisurează vechea structură nerenovată din perioada interbelică. În documentul trimis la Cluj, ministerul se arată consternat că după ce a solicitat fonduri de peste 460.000 de lei în ianuarie 2011 pentru a "finaliza lucrările de finisare a etajului doi al clădirii", muzeul revine asupra deciziei arătând că lucrările efectuate distrug stâlpii de susţinere. Potrivit MCPN în 2006, Consiliul Tehnico-Economic al ministerului a avizat studiul tehnic realizat de expertul Szabó Bálint, de la SC Utilitas, societate care a proiectat, de altfel, şi rezolvările de stabilizare a structurii, în baza unui contract iniţial de circa 300.000 de euro. Lucrările contestate acum de Ioan Piso au fost realizate de tatăl actualului consilier personal al ministrului Culturii, Kelemen Hunor, clujeanca Hegedus Csilla. De altfel, Hegedus este director executiv al fundaţiei Transylvania Trust, iar tatăl său, Szabó Bálint, este preşedinte.

"În urma decopertărilor", mai explică ministerul în scrisoarea sa, "s-a constatat că planşeul de peste etajul doi şi structura de rezistenţă a şarpantei (schelet de rezistenţă din bare din lemn care susţine un acoperiş - n. red.) sunt într-un stadiu avansat de degradare. Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a impus schimbarea soluţiei tehnice iniţial avizate în (...) execuţia unui planşeu nou din beton armat peste etajul doi. Pentru această soluţie muzeul a obţinut certificatul de urbanism". Pe baza documentaţiei tehnico-economice, pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic s-au plătit peste 2,8 milioane de lei. Ministerul "nu înţelege necesitatea unei noi expertize". Inginerul Petru Rus, specialist în structuri de beton armat şi unul dintre cei care au expertizat clădirea muzeului în 2006, comentează pentru ZIUA de CLUJ: "Acum două săptămâni am predat către muzeu o notă de constatare a actualei stări a clădirii. Nu este nimic ieşit din normalul anticipat. Lucrările sunt controlate din punct de vedere tehnic. Ceea ce s-a făcut nu modifică siguranţa clădirii. Aşa cum pica şi acum doi-cinci ani, aşa pică şi acum", a spus Rus.

Ioan Piso a solicitat în repetate rânduri ministerului şi Primăriei Cluj-Napoca o altă clădire pentru refacerea expoziţiei muzeului, pe motiv că actuala se poate prăbuşi în orice moment. Între timp, reamintim că din primăvara 2010 lucrările pentru modernizare atribuite societăţii Artex Services International în baza unui contract de drepturi de autor, în valoare de 11 milioane de euro plus taxa pe valoarea adăugată, au fost sistate.

Decizia Ministerului

"Planşeul de beton armat peste etajul 2 realizat cu ocazia schimbării şarpantei conduce la uniformizarea solicitărilor din acoperiş asupra pereţilor, având astfel un efect favorabil. Nu există date care să semnifice o modificare cuantificabilă, în ultimii ani a rezistenţei şi stabilităţii ansamblului structural", se arată în scrisoarea MCPN din 18 aprilie 2011.