Viaţa la ţară. În Capitala Europeană a Tineretului FOTO / VIDEO

Colb pe drum, bălegar, pisici, câini şi alte animale, curţi cu pomi încărcaţi cu fructe. Ai spune că locuieşti la ţară, dacă n-ai şti că, de fapt, e vorba de viitoarea capitală europeană a tineretului Cluj-Napoca.

16 familii locuiesc în condiţii rurale la doar cinci kilometri de oraş, în intravilanul acestuia, cu impozite de oraş dar cu condiţii de trai la ţară. Nu au apă şi canalizare, electricitatea abia a fost introdusă, dar cea mai mare problemă a lor e drumul. E atât de prost, încât, când vremea e proastă, îl străbat cu căruţa - vorbim despre un drum de ţară, amenajat peste terenurile oamenilor, pentru că cel care figurează în acte a fost distrus şi pe acostament creşte iarba, literalmente: cu greu l-ai putea distinge de păşunea care se întinde pe dealuri întregi, la periferia oraşului.

În stânga e drumul care apare în hărţi; în dreapta e drumul folosit de locuitori, peste proprietăţile altora:

Aurel Pop e pensionar, e fost mecanc de locomotivă, locuieşte în Gheorgheni iar în colonia Budunuşi are o grădină şi o livadă. Şi-a tocit pantofii de când merge în audienţă la primar, ca să-i ceară să repare drumul. „Nici nu ne gândim la asfaltare", spune el, „dar măcar la o pietruire; sunt 5 kilometri şi nu poţi ajunge acolo, drumul e distrus de zeci de ani, a crescut iarba pe cât a rămas, Primăria poate veni să cosească". Cu problema coloniei Budunuşi a vizitat cabinetul primarului Emil Boc, a primarului dinaintea sa Sorin Apostu şi a primarului dinaintea acestuia - face acest drum, cu aceeaşi problemă, de 12 ani. „Tot aşa m-au dus cu vorba", spune Pop, „anul ăsta îl facem, luna asta îl facem; aşa mă mint de zece ani". Un răspuns al Primăriei Cluj-Napoca la o sesizare din 2001, când primar în oraş era Gheorghe Funar, arăta că lucrările urmau să înceapă în curând. "Sunteţi în atenţia Serviciului Drumuri Urbane pentru demararea lucrărilor, după aprobarea programului prioritar în urma Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 33/23.05.2001, articolul "Întreţinere drumuri comunale şi judeţene". Acum, după 12 ani, răspunsul Primăriei e aproape identic: "Pe Colonia Budunuşi, în funcţie de fondurile alocate se vor executa lucrări specifice străzilor nemodernizate în acest an".

ziuadecj.ro a solicitat la rândul său informaţii privind planurile Primăriei cu zona, dar nu a primit răspunsul instituţiei până la ora redactării acestui text. Vom reveni cu informaţiile, când acestea vor fi furnizate. UPDATE Vezi aici  răspunsul Primăriei

Aurel Pop vizitează colonia ocazional, de regulă în weekend, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre cele 18 familii care locuiesc aici în permanenţă. Familiile au copii - unii la şcoală, alţii la grădiniţă, şi ca aceştia să poată ajunge la cursuri părinţii lor îi conduc kilometri întregi până la locul unde îi aşteaptă microbuzul ce îi va duce la şcoală, întocmai ca în satele izolate unde şcoala a fost desfiinţată iar copiii sunt transportaţi cu microbuzul la centrul de comună.

Ioan Pop locuia în Cluj-Napoca până să-şi vândă apartamentul cu patru camere şi să-şi cumpere aici o casă cu grădină şi curte, unde are acum căpiţe de fân şi pomi fructiferi, ca la ţară; aici, Pop locuieşte cu câţiva dintre copiii săi şi cu copiii acestora. Colonia Budunuşi e pe coama unui deal, uneori vânturile sunt puternice iar iarna sunt adevărate urgii. Pop explică: „iarna trecută era aşa un viscol de mare, m-am uitat în zare şi-am văzut un om, dar nu ştiam dacă-i om sau ce îi, aşa era un viscol; m-am dus să-l ajut, zăpada era până la brâu. Era un vecin de-al meu". Nora sa, Claudia Englezu, locuieşte şi ea aici, împreună cu copiii săi. „În oraş mergem pe jos sau cu maşina, când e soţul în oraş, dar e mai mult în deplasări; mai mergem cu căruţa, când avem cine să aducă calul înapoi; dar când plouă, sau iarna, abia răzbeşti", spune ea.

ziuadecj.ro a testat drumul care duce, de la capătul cartierului Gheorgheni, la colonia Budunuşi. Unde se termină asfaltul începe drumul pietruit, unde se termină drumul pietruit începe drumeagul de câmp, şi abia câţiva kilometri mai încolo, hurducând maşina pe coama unui deal, găseşti familiile care locuiesc în colonie. „Într-o vreme Ambulanţa nici nu ştia unde suntem", spune Aurel Pop.

 

Vezi cum arată drumul improvizat de locuitori paralel cu drumul oficial, pe care a crescut iarba: