Viceprimarul Şurubaru a câştigat procesul cu ANI. Sentinţa este definitivă

Gheorghe Şurubaru, unul din cei doi viceprimari ai municipiului Cluj-Napoca, a câştigat procesul cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care l-a declarat, în 2013, incompatibil.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis să admită recursul viceprimarului, să caseze sentința Curții de Apel Cluj şi să anuleze raportul ANI, sentinţa fiind definitivă și irevocabilă, a informat pentru Ziua de Cluj unul dintre avocaţii lui Gheorghe Şurubaru, Ovidiu Turdean, fost consilier local din partea PDL.

"Suntem bucuroşi că s-a admis recursul. Argumentele juridice ale Înaltei Curţi le vom vedea când vom primi motivarea sentinţei. A fost un caz complex, atât de drept administrativ cât şi de drept comercial, am fost o echipă de avocaţi care am lucrat la caz şi vreau să-i mulţumesc pe această cale colegului meu Ciprian Păun pentru colaborare dar şi colegilor din Bucureşti. Practic, clientul nostru a renunţat la calitatea de administrator la firma respectivă, dar societatea nu a mai înregistrat modificarea la Registrul Comerţului. Curtea de Apel Cluj nu a reţinut acest aspect, dar Înalta Curte ne-a dat dreptate", a declarat Ovidiu Turdean pentru Ziua de Cluj

Potrivit raportului ANI din august 2013, Gheorghe Şurubaru a fost acuzat că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 iunie 2010 - 30 mai 2013, întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca şi calitatea de administrator al S.C. Euro Divers S.R.L.

Astfel, ANI a considerat că Şurubaru ar fi încălcat dispoziţiile (...) din Legea 161/2003, potrivit cărora „Funcţia de (...) viceprimar (...) este incompatibilă cu funcţia de (...) administrator (...) la societăţile comerciale".

De asemenea, pentru că viceprimarul a omis să menţioneze în declaraţia de interese că este administrator de firmă, inspectorii ANI au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru fals în declaraţii, prevăzută de dispoziţiile art. 292 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat [...] în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă", coroborat cu dispoziţiile art. 28 din Legea 176/2010, potrivit cărora „Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţiile de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infrancţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului Penal".

Teodora Demian

Mircea Tătar