Dacă Festivalul Filmului European de la Linz a fost conceput la iniţiativa edililor oraşului, în ideea de a creşte punctajul candidaturii la titlul de Capitală Culturală a Europei pentru oraşul lor, Clujul are cel puţin patru avantaje care ar putea să-l propulseze în fruntea clasamentului cu cele mai credibile candidaturi. Cristine Dollhofer, directorul Festivalului Crossing Europe, spune că punctele tari ale oraşului de pe Someş sunt: studenţimea, universităţile şi anvergura TIFF-ului.
Cu un buget cifrat la aproape jumătate faţă de bugetul de anul trecut al TIFF-ului, circa 500.000 de euro, Festivalul Crossing Europe, "anticamera" filmului european, a crescut în ultimii opt ani graţie susţinerii regionale din partea autorităţilor. Festivalul cumulează din punct de vedere financiar contribuţiile orăşeneşti ale Primăriei Linz, fonduri de la Guvernul regional al Austriei Superioare, Ministerul Culturii, Camera de Comerţ, asociaţii profesionale ale cineaştilor şi artiştilor, precum şi de la Ministerul Afacerilor Externe. "Noi am început atunci când s-a pus problema aplicării pentru titulatura de Capitală Culturală, în 2004, şi era deja clar că un oraş din Austria va lua acest titlu şi era destul de sigur că acest oraş va fi Linz. Am început festivalul pentru că ştiam că aveam să devenim Capitală Culturală Europeană. Asta a fost foarte folositor pentru noi pentru că am primit timp de trei ani bani suplimentari ca să creştem acest festival", a explicat Dollhofer geneza festivalului pe care îl conduce.
În ceea ce priveşte posibilitatea Clujului - pe care l-a vizitat anul trecut ca invitat al TIFF - de a deveni Capitală Culturală a Europei în 2020, cineastul austriac spune că ar fi oraşul pentru care şi-ar da votul. "Cred că Clujul ar fi alegerea perfectă pentru capitală europeană. Chiar e mai mare decât Linz-ul. Există un mediu cultural, mulţi tineri, cu mult mai mulţi decât la Linz, o infrastructură universitară mult mai bună, o audienţă interesată de filme, de cultură, un festival uriaş de film, foarte profesionist. Clujul este şi un oraş interesant în materie de istorie, multicultural", a mai spus Christine Dollhofer.
Crossing Europe a debutat marţi seară cu patru filme de deschidere. La ceremonia inaugurală a participat inclusiv Barbara Prammer, preşedintele Adunării Naţionale a Austriei.
Ordine în dezordine
Cea de-a 8-a ediţie a festivalului s-a deschis cu proiecţia celui mai nou film - Mişcarea Browniană (The Brownian Mouvement, 2010) - al regizoarei Nanouk Leopold, unul dintre principalii exponenţi ai cinematografiei olandeze. De altfel, organizatorii au planificat pentru acest an o întreagă secţiune dedicată filmelor lui Nanouk Leopold. Mişcarea Browniană este, în ciuda titlului ştiinţific, un film despre oameni şi complicatele relaţii interpersonale. Charlotte (Sandra Hüller) este o tânără mamă, doctor într-un spital, care cu toate că pare să aibă o viaţă împlinită, duce o dublă existenţă, greu de conceput pentru privitori: pasiunea ei de a deveni intimă cu pacienţii din spital, care mai de care marcaţi de boală, conduce la excluderea ei din Colegiul Medicilor.
Filmul este un eseu despre iubire, singurătate, încredere, a cărui demonstraţie curge cu greu şi e prea puţin interiorizată de spectatori. La discuţiile de după vizionarea filmului, regizoarea olandeză a spus că firul roşu al poveştii a fost, în viziunea ei, supralicitarea inteligibilului în lumea reală. "De ce trebuie să înţelegi totul? De ce fiecare lucru trebuie să aibă o explicaţie? Din punctul meu de vedere, înţelegerea este supraexploatată. Şi mişcarea browniană este una dezordonată, la fel ca şi viaţa. Sunt anumite momente, neprevizibile, care te duc în locuri în care nici nu te-ai fi gândit că ajungi", a spus Nanouk. Filmul acesteia a rulat pentru prima oară în Austria, în cadrul Crossing Europe, după ce a fost prezent la Toronto şi la Berlin.
Bianca FELSEGHI (Linz, Austria)
biancafelseghi@ziuadecj.ro
