Zeci de probleme au fost scoase la iveală pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva. Vezi lista

Zeci de probleme au fost scoase la iveală pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva. Vezi lista

Raportul expertizei tehnice realizată pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, a cărei inaugurare este așteptată de la începutul lunii august, a scos la iveală lucrări nefinalizate, care au defecte sau zone cu degradări.

Printre acestea se numără defecte ale îmbrăcăminţii rutiere, lipsa protecţiei anticorozive, nerepararea tuturor fisurilor, dispozitive antiseismice nefuncţionale la podul de peste râul Mureș sau șuruburi lipsă la parapetul de protecție, potrivit Alba24.

Expertiza tehnică realizată de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) a fost publicată recent, pe forum.peundemerg.ro.

În urma inspectării pe teren de către echipa de experți nominalizată a lucrărilor efectuate și a analizei preliminare a documentației puse la dispoziție de beneficiar, s-a constatat că unele lucrări nu sunt finalizate, au defecte sau zone cu degradări.

Iată câteva dintre defectele autostrăzii, enumerate în raportul expertizei tehnice:

Pasaje peste autostradă:

  • nefinalizarea aplicării protecţiei anticorozive la betoanele din unele infrastructuri şi suprastructuri;
  • nerepararea tuturor fisurilor din elevațiile infrastructurilor;
  • infiltraţii şi carbonatari locale la intrados suprastructură;
  • defecte ale îmbrăcăminţii rutiere la nivel de strat de uzură (aspect neuniform suprafață, planeitate, rugozitate suprafață necorespunzătoare);
  • neetanșeități la dispozitivele de acoperire a rostului de dilatație
  • lipsa ţevilor PVC pentru instalaţii la unele pasaje;
  • lipsa acces de pe trotuare pe acostamentele rampelor;
  • lipsa accesului de vizitare/întreţinere de sub pasaje de pe autostradă la pasajele pe autostradă datorită continuității panourilor fonoabsorbante;
  • lipsa scărilor şi casiurilor prevăzute în proiect;
  • racordări cu terasamente nefinalizate.

Casete/cadre de beton armat:

  • lipsa protecţiei anticorozive a betoanelor;
  • nerepararea tuturor fisurilor;
  • defecte ale îmbrăcăminţii rutiere la nivel de strat de uzură;
  • lipsa ţevilor PVC pentru instalaţii la unele pasaje;
  • racordări cu terasamentele (taluzuri) nefinalizate;
  • nefinalizarea căii pe drumul traversat.

Subtraversări ale autostrăzi cu tuburi din tablă ondulată:

  • fisuri în protecţia de beton a taluzelor;
  • racordări cu terasamentele nefinalizate;
  • lucrări hidrotehice nefinalizat la unele dintre capetele tuburilor.

Ecoducte:

  • lipsa protecţiei anticorozive la intradosul suprastructurii, cu excepția tălpilor grinzilor;
  • lungime insuficicientă de amplasare a panourilor de protecţie pe lungimea ecoductului;
  • lipsa benzii de arbuşti şi a dâmbului de pământ înierbat la margine, practic nu s-au realizat
  • amenajările peisagistice prevăzute în documentaţia de specialitate;
  • casiuri fără racord la reţeaua de colectare a apelor pluviale, sau cu descărcări improprii pe sub panourile de protecție antifonică, cu tuburi de drenaj și nu cu rigole deschise;
  • lipsa accesului pe ecoduct pentru inspecţie, întreţinere, reparaţii, în zona scărilor gardul nu are porţi;
  • umplutura de pământ şi sol fertil neprofilat pe ecoduct.

Pod km 69 + 105 peste râul Mureş:

  • funcţionarea defectuoasă a aparatelor de reazem pe culei şi pilele marginale. Plăcile superioare nu au prevăzută o lungime suficientă pentru a acoperi eventualele translaţii, deformări unghiulare ale aparatului de reazem;
  • dispozitive antiseismice nefuncţionale, fără plăcuță de neopren;
  • tacheţi care pot bloca mişcarea liberă a suprastructurii şi fac nefuncţionale dispozitivele antiseismice;
    zone neprotejate împotriva coroziunii;
  • nefinalizarea aplicării protecţiei anticorozive la betoanele din unele infrastructuri;
  • nerepararea tuturor fisurilor din elevațiile infrastructurilor;
  • infltraţii şi carbonări locale;
  • defecte ale îmbrăcăminţii rutiere la nivel de strat de uzură (aspect neuniform suprafață, planeitate, neasigurarea pantei transversale prevăzută în proiect, pe unele zone ale benzii de staționare în caz de urgență, rugozitate suprafață necorespunzătoare);
  • neetanşări la dispozitivele de acoperire a rostului de dilataţie, între grinda de beton şi asfalt;
  • lipsa ţevilor PVC pentru instalaţii pe pod;
  • lipsa ţevilor de colectare a apelor pluviale;
  • lipsa accesului de vizitare şi întreţinere sub pod;
  • nerespectarea detaliilor din proiect privind sferturile de con, scările de acces, racordarea cu rampa podului – total necorespunzătoare;
  • lipsa protecţiei malurilor;
  • neprofilarea albiei în zona podului. Pe zona podului albia minoră este micşorată, iar în aval de pod albia râului Mureş prezintă modificări substanţiale, ca urmare a excavaţiilor din albie (astfel de excavaţii fiind interzise);
  • şuruburi lipsă sau neetanşe la parapetul de protecţie.

Pasaj km 76 pe autostradă, peste CF 200 şi CF 212:

  • racordare necorespunzătoare a sfertulu de con cu rampa şi zidul de pământ armat,
  • lipsa ţevilor de pe culee, descărcarea apelor pluviale făcându-se direct de la înălţime, casiul nu are descărcare până la baza rambleului, apele colectate descărcându-se în zidul de pământ armat.

Se poate circula, cu restricţii de viteză și tonaj

Concluziile raportului arată că unele dintre lucrările de artă de pe autostradă nu sunt finalizate, iar în stadiul actual darea în folosinţă a tronsonului rutier nu poate fi realzată decât cu restricţii de viteză şi tonaj, în special din cauza defectelor constatate la podul peste Mureş, din zona Dobra.

„Lucrările de artă, poduri şi pasaje executate în acest stadiu nu sunt finalizate în totalitate la parametrii proiectaţi, prezentând defecte şi degradări cu impact asupra siguranţei în exploatare şi a confortului, nu permit deschiderea traficulu în condiţiile stabilite prin reglementările tehnice în vigoare, respectiv nu permit deschiderea circulaţiei rutiere la parametrii proiectaţ pentru aceste construcţii, stabliţi prin documentaţa de proiectare care a stat la baza executării lucrărilor.

În urma analizei efectuate, privind posibilitatea deschiderii circulaţiei pe poduri şi podeţe, în stadiul actual de execuţie a lucrărilor, aceasta nu se poate face decât cu restricţii de viteză şi tonaj, în special datorită defectelor în zona reazemelor suprastructurii podului peste Mureş, respectiv a stării îmbrăcăminţii rutiere pe pod şi în zona rampelor, inclusiv a tasărilor locale dn zona rampelor adiacente unor poduri. Considerăm că deşi problemele semnalate preliminar nu afectează rezistenţa şi stabiltatea tuturor lucrărilor de artă realizate, trebuie ţinut cont de execuţia neconformă a racordării culeelor la rampele înalte, care sunt în unele cazuri ramblee cu iduri de pământ armat la bază, cu berne care nu au realizate rigole de colectare şi evacuare a apelor pluviale, taluze neprotejate şi ravinate în zona de racordare cu culeea, având şi pante mai mari decât cele din proiect. Caltatea îmbrăcăminţii pe pod este similară îmbrăcăminţii pe sectorul de autostradă, preliminar rezultând că nu sunt îndeplinite cerinţele minime de confort corespunzătoare unei autostrăzi. Viteza de circulație pe poduri și pasaje pe autostradă se va corela cu viteza de circulație pe sectoarele de drum adiacente (zona rampe poduri)”, se precizează în concluziile raportului IPTANA.

Constructorii Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva au solicitat din luna august recepția lucrărilor începute în primăvara anului 2014, astfel încât circulația să poată fi deschisă. Antreprenorii spanioli nu s-au înţeles cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, asupra garanţiei investiţiei şi, de asemenea, au fost acuzaţi că au efectuat lucrări de slabă calitate, astfel că autostrada nu poate fi recepţionată.

Lotul de 21 de kilometri, se întinde între Ilia şi Holdea şi a fost construit de Asocierea de firme Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA şi Arcadis Eurometudes SA, care a obţinut în toamna anului 2013 contractul pentru derularea investiţiei, estimată iniţial la 580 de milioane de lei, fără TVA.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

Loading...
loading...
Comenteaza