Inflația din Europa, mai mare decât cea din America. Este pentru a doua lună la rând

Inflația din Europa, mai mare decât cea din America. Este pentru a doua lună la rând

Creşterile de preţ în zona euro au depăşit acum SUA timp de două luni consecutive.
 

Decalajul s-a mărit probabil în septembrie, când inflaţia la nivel european a atins 10%, în timp ce în Germania a accelerat până la 10,9%. Situaţia inflaţiei din SUA nu va fi publicată decât peste 10 zile, raportează Bloomberg.

Şi mai surprinzător, economiştii care privesc un an în viitor sunt de părere că inflaţia din Europa va rămâne aproape de 5%, în timp ce în SUA este de aşteptat să scadă înapoi la aproximativ 3%.

Pe termen scurt, inflaţia din zona euro arată, de fapt, mai urât decât în SUA” - Robin Brooks, economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale.

Motivul este criza gazelor naturale din Europa, rezultatul deficitului de importuri din Rusia, care s-a agravat după invazia Ucrainei. Acest lucru a dus la creşterea preţurilor la energie electrică, agravând creşterea costurilor în aproape fiecare colţ al economiei. Dincolo de toate aceste cifre, Europa are, în cele din urmă, un alt tip de inflaţie decât SUA – unul care este aproape în întregime susţinut de creşterea preţurilor mărfurilor, mai degrabă decât alimentat, cel puţin parţial, de cheltuielile robuste ale consumatorilor şi de pieţele forţei de muncă înguste. Această distincţie are consecinţe majore pentru factorii de decizie şi investitori, precum şi pentru gospodării şi întreprinderi.

Pe cale de consecinţă, bancherii centrali ai Europei – care aplică acelaşi medicament împotriva inflaţiei ca omologii lor din SUA, prin creşterea rapidă a ratelor dobânzilor – au o capacitate mai mică de a aborda problema principală şi riscă mai mult să-şi afecteze economia în această încercare.

Politica fiscală este, de asemenea, divergentă, Europa fiind forţată să adauge stimulente pentru a amortiza impactul creşterii facturilor la energie. Iar pentru europenii obişnuiţi, standardele de viaţă vor scădea şi mai mult în urma americanilor.

În realitate, Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană – deşi au pornit de pe poziţii diferite în momente diferite – sunt acum pe o cale similară.

Deocamdată, bancherii centrali europeni par la fel de angajaţi cum sunt omologii lor de la Fed pentru a aplica o politică monetară mai strictă -- iar unii analişti consideră că ar putea ajunge să fie nevoiţi să o înăsprească şi mai mult.

„Este foarte posibil ca inflaţia de bază să dureze mai mult în Europa decât în ​​SUA, parţial pentru că Europa va continua să sufere de pe urma unui şoc mai mare de aprovizionare cu energie”, au scris analiştii de la Capital Economics luna trecută. „Deşi ne aşteptăm ca Fed să reducă ratele în a doua jumătate a anului 2023, ne îndoim că BoE şi BCE vor putea face acest lucru înainte de 2024”.

De la mijlocul lunii august, aşteptările pieţei cu privire la diferenţa dintre ratele dobânzilor dintre Fed şi BCE s-au redus, aceasta din urmă semnalând creşteri mai rapide în curs. Dar asta nu a oprit declinul monedei euro, aceasta scăzând cu încă 5% faţă de dolar în perioada respectivă.

În esenţă, investitorii au pariat că şocul energetic inflaţionist de astăzi va fi diferit de cel care a lovit economiile occidentale în anii 1970 -- pentru că acum, spre deosebire de atunci, SUA este un gigant energetic care îşi produce propriul combustibil, în timp ce Europa încă trebuie să-l cumpăre din afară.

Această diviziune apare şi în politica fiscală. SUA au retras stimulentele, în timp Europa trebuie să să le sporească prin subvenţii la energie pentru a amortiza lovitura economică şi pentru a preveni o iarna devastatoare pentru gospodării.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza