Țara care are o datorie uriașă la FMI, de aproape 57 de miliarde de dolari. Nicio altă țară nu se apropie de această sumă

Argentina este, de departe, țara cu cea mai mare datorie restantă către Fondul Monetar Internațional (FMI), cu un sold de 56,8 miliarde de dolari.

Suma este de aproape patru ori mai mare decât cea datorată de Ucraina, aflată pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari debitori ai instituției. Datele evidențiază dificultățile economice cu care se confruntă unele state și dependența acestora de finanțarea internațională, scrie Mediafax.

Potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist pe baza datelor oficiale ale FMI de la începutul lunii octombrie 2026, datoria Argentinei către instituția financiară reprezintă aproximativ 8,2% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru acest an. Valoarea creditelor restante depășește suma datoriilor cumulate ale următoarelor șase țări din clasament.

Ucraina ocupă locul al doilea, cu o datorie de 14,4 miliarde de dolari, echivalentă cu aproximativ 6,4% din PIB. Pe următoarele poziții se află Pakistanul, cu 10,8 miliarde de dolari, Egiptul, cu 10,6 miliarde de dolari, și Ecuadorul, cu 9,4 miliarde de dolari.

În cazul Ecuadorului, creditele restante către FMI reprezintă 6,8% din PIB, ceea ce indică o povară importantă raportată la dimensiunea economiei.

Diferența dintre Argentina și celelalte state reflectă amploarea finanțărilor contractate de Buenos Aires de-a lungul timpului, în contextul crizelor economice și al dificultăților de accesare a piețelor internaționale de capital.

De ce are Argentina o datorie atât de mare

Problemele financiare ale Argentinei sunt legate de o istorie îndelungată de crize valutare, inflație ridicată și dezechilibre economice. În perioadele în care accesul la finanțare externă a devenit dificil, autoritățile au apelat în repetate rânduri la sprijinul FMI.

În 2018, țara a obținut un acord de finanțare de aproximativ 57 de miliarde de dolari, în timpul unei crize monetare severe. Ulterior, în 2022, au urmat noi negocieri și un alt program de sprijin financiar.

Cel mai recent acord major a fost aprobat în aprilie 2025 și a prevăzut finanțări în valoare de 20 de miliarde de dolari. Din această sumă, 12 miliarde de dolari au fost puse imediat la dispoziția autorităților argentiniene. Programul a urmărit stabilizarea economiei, refacerea rezervelor valutare și recâștigarea încrederii investitorilor.

Sub conducerea președintelui Javier Milei, guvernul a adoptat măsuri de reducere a cheltuielilor publice, de consolidare a disciplinei fiscale și de flexibilizare a regimului valutar. În mai 2026, o nouă evaluare a programului a permis deblocarea unui miliard de dolari suplimentar.

Ucraina și Pakistanul, printre principalii debitori

Ucraina se află pe locul al doilea în clasament, în contextul efectelor economice majore provocate de invazia Rusiei, începută în februarie 2022. Distrugerea infrastructurii, perturbarea activităților economice și necesitatea finanțării cheltuielilor publice au sporit nevoia Kievului de sprijin extern.

În februarie 2026, Ucraina a obținut un nou program de finanțare din partea FMI, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, parte a unui pachet internațional de sprijin estimat la 136,5 miliarde de dolari.

Pakistanul, aflat pe locul al treilea, se confruntă cu probleme structurale precum colectarea redusă a taxelor, deficitul de valută și datoriile din sectorul energetic. Aceste dificultăți au contribuit la nevoia repetată de asistență financiară internațională.

România nu se află în topul celor mai mari debitori ai FMI

România nu apare între primele 26 de state din clasamentul analizat de Visual Capitalist. Lista evidențiază țările care au cele mai mari solduri restante ale creditelor acordate de FMI, nu totalul datoriei publice externe sau valoarea tuturor împrumuturilor contractate de fiecare stat.

Clasamentul arată că, deși FMI oferă sprijin financiar țărilor care se confruntă cu dezechilibre economice, nivelul ridicat al creditelor restante poate reflecta dificultăți persistente în stabilizarea economiei și în reducerea dependenței de finanțarea externă.