Infrastructură verde albastră, de la lacurile din Munții Apuseni până la Someșul din Cluj-Napoca: ''Miza nu e doar pe lungimea, ci mai ales pe lățimea''

Infrastructură verde albastră, de la lacurile din Munții Apuseni până la Someșul din Cluj-Napoca: ''Miza nu e doar pe lungimea, ci mai ales pe lățimea''

Consiliul Apei s-a reunit, luni, la sediul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Strada Observatorului, la o masă rotundă în care s-au tras concluzii după un an de activități și pentru a face, alături de comunitate, planuri pentru anul următor.

''Clujul are un atu pe care îl poate folosi mai bine, o infrastructură verde albastră, de la lacurile din Munții Apuseni până la Someșul nostru care străbate tot județul. Asta înseamnă păstrarea și potențarea biodiversității la râu și afluenți, conectarea noastră mai bine la apă prin piste și alei la nivel metropolitan, apoi județean. Asta se va întâmpla în viitorii ani, dar sunt câteva pericole care au fost punctate la Consiliul Apei, desfășurat ieri la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, unde au participat studenți, reprezentanți din societatea civillă, specialiști și un reprezentant al administrației:

1. Vrem soluții bazate pe natură și amenajări minim intruzive la nivel metropolitan, nu amenajări care au dus la tăierea masivă a copacilor, fie că vb de plaja Grigorescu, Parcul Armătura, mai ales Parcul Armătura, ori Parcul Feroviarilor. Sigur, s-au făcut plantări noi, dar trebuie discutat cum se pot face amenajări fără tăieri masive, că nimeni în societatea civilă nu le-a cerut.

2. Miza nu e doar pe lungimea culoarului, ci mai ales pe lățime. În contextul actual de urbanizare haotică și de antropizare, proiectele care se fac la Someș trebuie să indice unde nu se intervine, unde merită păstrate arii naturale (peri)urbane, unde trebuie rezervată o zestre verde pentru generațiile care ne urmează.

3. O lămurire legată de mobilitate: noi propunem pistele pe diguri deja existente, deci o infrastructură gri. Ideal, unde sunt maluri naturale, ele trebuie păstrare ca atare, nu îndiguite, chiar dacă e pentru cauze nobile de mobilitate, că sunt piste și alei. Efortul de negociere cu proprietari privați și de expropriere e mai mare, dacă infrastructura de mobilitate și spațiile verzi se creează pe proprietățile lor, nu pe malurile naturale, dar merită!

4. Discuția interesantă care se poate articula pe viitor mai clar e legată de dezvoltare, mai ales că sunt înțelesuri diferite. Pentru un investitor imobiliar înseamnă blocuri, pentru administrație e calitate a vieții ca PR preluat din strategii neaplicate, pentru un ecolog poate să însemne sustenabilitate și conservare a unui areal ori amenajare minim intruzivă. Eu cred că trebuie să depășim paradigma în care dezvoltarea înseamnă mai multe blocuri, mai multe mașini, mai mult stres, mai multă poluare, ca și cum ar fi un preț „firesc” al urbanizării. Există deja destule metode de a calcula calitatea vieții în afara creșterii Prodului Intern Brut. Creșterea trebuie să fie bazată pe valori post-materiale, de la timp liber mai mult, la aprecierea mai mare a unor activități neproductive în sens pur economic: îngrijirea copiilor și seniorilor, contemplarea naturii, socializarea și culturalizarea în comunitate alături de tovarăși și prieteni.

La Someșul nostru merită realizate în continuare proiecte de amenajare, nu doar la nivel metropolitan și județean, ci și în Cluj-Napoca. Nu am apucat să punctez la dezbatere această perspectivă strict locală, dar o miză ar fi în zona străzii Barițiu, unde Primăria a achiziționat un imobil. Nu comentez acum justețea achiziției, dar cum poate primi Primăria cetățeni în curte la Someș fără ca aceștia să vadă râul, darămite să fie o nouă alee la râu? Clădirea fostei bănci are o prelată imensă care obturează vederea la râu, spune multe despre cum s-a dezvoltat orașul cu spatele la Someș. Pe toată strada, UTCN are două clădiri care ar merita să se conecteze la Someș, mai ales că în zonă mai sunt și Casa Tranzit, Teatrul Maghiar și alte clădiri care nu comunică firesc din cauza gardurilor și lipsei unei alei pietonale.

Pe scurt, Întâlnire Consiliul Apei: O discuție despre Someșul Metropolitan a fost un eveniment care ne dă energie pentru anul viitor când patru asociații, MiniMass care organizează Someș Delivery, Societatea Organizată Sustenabil / SOS Someșul nostru, Clubul de Ciclotusim Napoca și Clujul Sustenabil, ne aliem cu Facultatea de Arhitectură și Urbanism pentru a proiecta o viziune cât mai sustenabilă cu privire la Someș. Ne dorim, în măsura în care autoritățile sunt deschise, și o colaborare cu primăriile din zona metropolitană, plus Consiliul Județean, mai ales că tot cursul Someșului în județ, pe cca 90 de km, dacă nu mai mult, sunt vizați pentru proiectare și viitoare amenajare de piste și alei, cu spații verzi adiacente pe care ni le dorim'', a relatat activistul de mediu, Adrian Dohotaru.

Consiliul Apei este o platformă deschisă de discuții care implică și coagulează actorii urbani și rurali care au legătură cu râul Someșul Mic, în jurul unor teme de interes comun legate de Culoarul verde - albastru al râului.
Consiliul Apei a fost inițiat la Someș Delivery, ediția 2021, de Asociația miniMASS, Clujul Sustenabil, Societate Organizată Sustenabil, Clubul de Cicloturism Napoca și Facultatea de Arhitectură și Urbanism Cluj-Napoca.
Consiliul Apei este o inițiativă susținută de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.

Comenteaza