Jovo Lukic despre transferul la "U" Cluj: "Nu mi-a păsat de bani, am vrut doar să demonstrez"

Golgheterul Superligii a vorbit despre decizia de a se alătura "studenților" în vara anului trecut.

După un sezon dezamăgitor în tricoul celor de la CS U Craiova, Jovo Lukic părea un pariu riscant pentru Universitatea Cluj. Totuși, atacantul a răsplătit încrederea clubului și a marcat până acum 13 goluri în Superligă și câte unul în preliminariile UEFA Conference League și Cupa României.

Jucătorul din Bosnia Herțegovina a vorbit despre momentul sosirii sale la Cluj-Napoca și cum a decis să încerce încă o aventură în România, după cea eșuată din Oltenia.

"După Craiova, aveam un sezon prost — două goluri pentru un atacant e ca și cum n-ai fi făcut nimic. Mă așteptam să-mi găsesc greu un club sau să mă întorc în Bosnia. Dar un prieten m-a sunat: <<Vrei la U Cluj? Antrenorului îi place de tine>>. Îi sunt recunoscător domnului Sabău că m-a adus. Nu m-am gândit de două ori. Nu mi-a păsat de bani, am vrut doar să demonstrez.

A fost dificil la început, nu știam ce va urma. Dar colegii m-au primit foarte bine. Nu s-au uitat ciudat la mine că am avut un sezon prost. Asta e tot ce ai nevoie: să fii acceptat și să ajuți. Nu mă așteptam să fiu golgheterul ligii. Este o onoare. Dar un singur jucător nu poate face nimic singur; dacă nu ai o echipă bună, ești distrus.

Cred că dacă nu sunt 100% în meci, nu pot face nimic. Atacanților li se întâmplă: dacă crezi că vei marca ușor, karma te pedepsește. Acum merg 100% la fiecare ocazie. Vreau să rup plasa de fiecare dată", a spus jucătorul Universității Cluj pentru superliga.ro.

Tatăl său i-a fost primul antrenor

Jovo Lukic a rememorat începuturile sale în fotbal și a vorbit despre experiența pe care a avut-o la începutul carierei cu tatăl său ca antrenor. Atacantul a vorbit despre ce a însemnat acea perioadă din viața lui și cum a ajuns la seniori.

"Eram în liga a treia din Bosnia. Am sărit peste Under-19; m-am dus direct la prima echipă cu tatăl meu. Îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri: a fost un pic ciudat pentru tatăl meu, deoarece trebuia să-și pună fiul pe poziția de atacant. Nu a vrut la început, dar președintele clubului i-a spus: <<Liniștește-te, bagă-l, joacă bine!>>. Și am început... cred că am marcat 28 de goluri.

Aveam 16 ani în liga a treia. Am promovat într-un rang superior, dar am avut o problemă la spate pentru că am crescut 20 de centimetri în acel an. Prea mult. Iar mușchii nu pot ține pasul atât de repede cu oasele. Am avut și ceva probleme cu inima, nu știu...

Au fost șase luni foarte dificile pentru mine. După aceea, am fost ca nou. Durerea a dispărut, am început să joc din nou. Am marcat vreo 11 sau 12 goluri în divizia a doua. Am rămas acolo, iar după aceea am avut multe împrumuturi în ligile inferioare, dar în final am ajuns în prima ligă din Bosnia.

M-am transferat de la Sloga Doboj la FK Krupa, iar după aceea am plecat la Borac Banja Luka. Am stat acolo patru ani, iar după patru ani am venit aici, în România", a povestit atacantul.