Boca del Rio sau preludiu la un festival...

Cărturarul se numeşte (desigur, exegeţii vieţii şi operei lui Blaga ştiu) Gh. Pavelescu, cercetător de marcă dedicat, în final, folclorului. Ei bine, acest mare profesor universitar a avut o biografie extrem de strânsă şi împletită cu cea a lui Blaga. Să amintim că după terminarea gimnaziului din Sebeş (Alba) şi trecând la Liceul Aurel Vlaicu din Orăştie, acest elev împătimit după poezia lui Lucian Blaga a conspectat şi apoi a învăţat pe de rost poezii din toate cele cinci volume ale lui Blaga apărute până atunci. Profesorii au rămas uimiţi... Apoi, la absolvirea Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Cluj şi-a dat licenţa (1940) cu Lucian Blaga, iar în 1942, doctoratul, tot cu marele poet.

Un moment emoţionant din relaţia celor doi a fost, desigur, cursul de deschidere al lui Lucian Blaga, din 17 noiembrie 1938, anunţat cu o zi înainte de studentul din anul II Gh. Pavelescu printr-un fel de apel publicat în ziarul Tribuna din Cluj, în care scria, printre altele: "Universitatea Dacia Superioară va îmbrăca astfel o clipă duhul sărbătorii duminecale, pentru a primi pe multaşteptatul profesor al generaţiilor tinere, pe cel mai tipic reprezentant al gândirii şi simţirii româneşti, pe poetul, dramaturgul şi filosoful Lucian Blaga". Cu o astfel de chemare n-a mai mirat pe nimeni afluenţa mare de auditori în ziua respectivă.

Pe multe dintre istorisirile lui Gh. Pavelescu despre Blaga le-am regăsit într-un volum editat în 2003 de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, cu titlul "Evocări şi interpretări". Din acest volum aflăm despre modul în care a izbutit să editeze, la Sibiu, revista Saeculum, despre prietenia lui cu inginerul Marin Ciortea de la Societatea de Gaz Metan Mediaş, dar şi proprietarul unei frumoase ferme situate în zona pitorească dintre Copşa Mică şi Axente Sever, fermă unde patronul, scriitor şi pictor, a fost gazda a numeroşi scriitori şi pictori, precum Mihail Sadoveanu, Ion Vlasiu, Al. Ciucurencu, Catul Bogdan etc. Sau despre vizitele la familia marelui medic chirurg de pe atunci, Manta, care avea o vilă impunătoare chiar la intrarea în satul Gura Râului (Cibin), peisajul de aici emoţionându-l atât de mult, încât a scris: "E ceva cald şi italic la Boca del Rio, dar şi ceva nespus de românesc". Sau: "La Gura Râului m-am întors la izvoare ce curg şi sună neîncetat"... "Iar gândul mi se întoarce peste cele câteva văi şi dealuri, peste Mureş şi două Târnave, spre Gura Râului - Gura Raiului"... Cum n-a uitat să cânte cu nostalgie "Lângă Sibiu, lângă Sibiu, prin lunci/numai stejarii vor mai fi şi-atunci"...

Frumoase sunt amintirile lui Gh. Pavelescu şi despre drumurile spre şi la Căpâlna sau de la Purcăreţ (locul de baştină al autorului), unde Blaga avea un văr dascăl, şcoala fiind ridicată pe un vârf de munte înalt şi având două săli - una slujind de clasă, alta, de locuinţă - şi unde dascălul, văr al poetului, găsea pe trepte, în fiecare dimineaţă, alimentele adus de săteni pentru hrana lui... Dar ca să încheiem acest modest sumar despre cartea lui Gh. Pavelescu, trebuie să amintim că la Cluj Gh. Pavelescu era un fel de umbră a poetului, pe care-l însoţea deseori la plimbarea rituală din jurul Pieţei Unirii, când poetul, gânditor, nu scotea o vorbă, ci păşea tăcut şi total străin de ceea ce se întâmpla în preajma sa. Atunci, studentul Pavelescu îşi zicea, privindu-l ca pe un sfânt, că, desigur, poetul zămisleşte în mintea lui o nouă poezie... Trecut în eternitate la vârsta de 93 de ani, profesorul univ.dr. Gheorghe Pavelescu a lăsat în urma lui o operă considerabilă, mai ales în domeniul folclorului, al artei populare etc., publicând peste 200 de studii apreciate de oamenii de ştiinţă şi de concitadinii lui, care i-au acordat cele mai înalte onoruri.