Carantinarea oamenilor doar în urma testului PCR este ilegală deoarece testele sunt neconcludente. Unde se întâmplă?

Hotărârea Curţii de Apel din Lisabona, din 11 noiembrie, a făcut furori. Curtea consideră că testele PCR sunt neconcludente, probabilitatea ca rezultatul să fie fals pozitiv fiind de 97 la sută şi declară ilegală carantinarea oamenilor, doar din cauza unui astfel de test.

Testele PCR sunt considerate standardul pentru diagnosticarea unei infecţii cu coronavirus. Acestea evidenţiază un număr record de infectări şi care, raportate în mod repetat, au justificat recent lockdown-ul în multe ţări. Ele reprezintă şi "baza" invocată pentru impunerea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.

În Hotărârea cu nr. 1783/20.7T8PDL.L1-2, instanţa a explicat că validitatea testelor depinde de numărul de cicluri utilizate şi de încărcătura virală a persoanei testate. Judecătorii fac referire la un articol de specialitate, apărut la 28 septembrie 2020, în Oxford Academic, la rubrica "Clinical Infectious Diseases", sub semnătura lui Rita Jaafar, Sarah Aherfi, Nathalie Wurtz, Clio Grimaldier, Thuan Van Hoang, Philippe Colson, Didier Raoult şi Bernard La Scola.

Instanţa portugheză a concluzionat că "dacă o persoană este testată pozitiv prin PCR, utilizând un prag de 35 de cicluri sau mai mare (aşa cum este regula în majoritatea laboratoarelor din Europa şi SUA), probabilitatea că această persoană este infectată este mai mică de trei la sută, iar probabilitatea ca rezultatul să fie fals pozitiv este de 97 la sută ".

Curtea de Apel a anulat astfel o decizie a autorităţii regionale de sănătate din insulele Azore, care a pus în carantină ilegal patru persoane, după ce una dintre acestea a dat rezultate pozitive pentru coronavirus, folosindu-se un test PCR. Ca urmare, s-a presupus că celelalte trei persoane au avut un risc ridicat de expunere. Autoritatea regională de sănătate a decis că toate cele patru sunt infecţioase şi periculoase pentru sănătate şi ar trebui izolate.

Curtea de Apel din Lisabona a constatat, de asemenea, că pragul de cicluri utilizat pentru testele PCR care se desfăşoară în prezent în Portugalia, nu era cunoscut. În plus, potrivit instanţei portugheze, dovada unei infecţii cu virus nu este permisă fără implicarea unui medic autorizat.

"Stabilirea unei disfuncţii, a unei boli sau a unei stări maladive prin studierea simptomelor şi semnelor acesteia şi analiza testelor efectuate este o procedură de sănătate de bază, care trebuie efectuată de un medic şi, în fiecare domeniu specific, de un specialist ", au susţinut în apărare, avocaţii celor implicaţi.

Iar faptul că, "având în vedere presupusa gravitate a infecţiei", niciunul dintre cei presupuşi infectaţi în cazul de faţă nu a fost examinat de un medic, a fost "pur si simplu inexplicabil", s-a mai argumentat.

În motivarea hotărârii sale împotriva autorităţii regionale de sănătate, instanţa de apel portugheză susţine, în continuare, următoarele:

"Având în vedere opinia experţilor, adică a celor de seamă, care şi-au exprimat îndoielile ştiinţifice cu privire la fiabilitatea testelor PCR, având în vedere lipsa informaţiilor privind parametrii analitici ai testelor şi în absenţa unui diagnostic medical care să arate prezenţa infecţiei sau a riscului, această instanţă nu poate stabili dacă C a fost de fapt un purtător al virusului SARS-CoV-2 sau dacă A, B şi D prezintă un risc ridicat".

Curtea de Apel portugheză respinge o astfel de abordare, în hotărârea sa, făcând referire la drepturile fundamentale: "În acest moment, energiile ţării (Portugalia) sunt concentrate asupra situaţiei de urgenţă. Dar necesitatea de a proteja drepturile fundamentale, de asemenea şi mai ales în caz de urgenţă, impune ca instanţele să îşi asume rolul. Pentru că, pe lângă medicină şi ştiinţă, legea -şi în primul rând drepturile omului- trebuie să fie în prim plan: nu să interzică şi să sancţioneze, aşa cum se subliniază prea mult astăzi, ci să garanteze şi să protejeze drepturile tuturor".

"Astăzi, situaţia de urgenţă este cunoscută sub numele de coronavirus. Nu ştim ce va fi mâine. Iar ceea ce facem sau nu astăzi, pentru a menţine ancorarea la principiile de bază ale sistemului, ne poate determina viitorul ", a mai notat instanţa.