DISTRIBUIE
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în contextul integrării europene constă în procesul de convergenţă reală către media Uniunii Europene (UE). La modul simplu, convergenţa reală înseamnă reducerea decalajelor care ne despart de nivelul mediu consemnat în UE, iar realizarea acestei convergenţe este foarte importantă atât pentru evitarea şocurilor economice, cât şi pentru alocarea fondurilor europene.
Analizând cazul concret al Clujului din punctul de vedere al acestei convergenţe, vedem că, în ceea ce priveşte indicatorul produs intern brut (PIB) pe locuitor, care este şi cel mai important, distanţa faţă de media UE rămâne foarte mare. Regiunea Nord-Vest înregistrează un PIB/locuitor de aproximativ 40% din media UE. Decalajul este şi mai ridicat dacă analizăm indicatorul venit/locuitor (doar 30% din media UE). În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, la nivelul regiunii rata de participare a populaţiei se situează sub nivelul de 60%, sub media europeană şi foarte departe de obiectivele stabilite de “Strategia Europa 2020”.
Trebuie menţionat şi faptul că procesul de şcolarizare contribuie la creşterea vitezei de convergenţă (condiţionat de un grad ridicat de calitate). Din nefericire, observăm în ultimii ani o scădere a numărului de studenţi din Cluj (în 2009, acesta era cu 11% sub nivelul din 2007). Există şi lucruri sau cel puţin aspecte favorabile. Unul dintre cele mai importante ar fi acela că, în bună măsură, convergenţa structurii PIB pare să se fi realizat. Dacă analizăm structura economiei Clujului pe parcursul ultimilor ani, vom observa o dovadă a acestei tendinţe.
Astfel, ponderea serviciilor în economia Clujului a crescut cu 27 puncte procentuale pe parcursul ultimilor 20 ani (din care 15 puncte doar în perioada 2001-2009). Cu toate acestea, ponderea industriei se menţine ridicată (aproximativ 26% din PIB), peste nivelul mediu european (17%). În concluzie, putem spune că distanţa faţă de media europeană este foarte mare, de aici stringenţa cu privire la identificarea soluţiilor şi metodelor pentru a accelera procesul de convergenţă europeană. În caz contrar, Nord-Vestul riscă să rămână o regiune defavorizată (permanentă) a UE.
Andrei RĂDULESCU,
analist Target Capital
redactie@ziuadecj.ro
Trebuie menţionat şi faptul că procesul de şcolarizare contribuie la creşterea vitezei de convergenţă (condiţionat de un grad ridicat de calitate). Din nefericire, observăm în ultimii ani o scădere a numărului de studenţi din Cluj (în 2009, acesta era cu 11% sub nivelul din 2007). Există şi lucruri sau cel puţin aspecte favorabile. Unul dintre cele mai importante ar fi acela că, în bună măsură, convergenţa structurii PIB pare să se fi realizat. Dacă analizăm structura economiei Clujului pe parcursul ultimilor ani, vom observa o dovadă a acestei tendinţe.
Astfel, ponderea serviciilor în economia Clujului a crescut cu 27 puncte procentuale pe parcursul ultimilor 20 ani (din care 15 puncte doar în perioada 2001-2009). Cu toate acestea, ponderea industriei se menţine ridicată (aproximativ 26% din PIB), peste nivelul mediu european (17%). În concluzie, putem spune că distanţa faţă de media europeană este foarte mare, de aici stringenţa cu privire la identificarea soluţiilor şi metodelor pentru a accelera procesul de convergenţă europeană. În caz contrar, Nord-Vestul riscă să rămână o regiune defavorizată (permanentă) a UE.
Andrei RĂDULESCU,
analist Target Capital
redactie@ziuadecj.ro
DISTRIBUIE
Comenteaza
