Colţul juridic. Cum obţinem toţi banii pe taxele de poluare, emisii poluante, timbru de mediu

Colţul juridic. Cum obţinem toţi banii pe taxele de poluare, emisii poluante, timbru de mediu
În ultimii ani discuţiile pe tema taxei auto au devenit din ce în ce mai controversate, fiind un subiect care necesită lămuriri, având la bază procedurile instituite şi soluţiile conturate în practică.

În primul rând, acest amplu şir de reglementări care au avut profunde influenţe în percepţia colectivă au fost generate de instituirea taxei de poluare prin ordonanţa  de urgenţă a guvernului (OUG) nr. 50/2008, care avea să se aplice la momentul primei înmatriculări a autovehiculelor în România. Această ordonanţă de urgenţă a fost emisă cu multe lacune, ceea ce a permis multiple interpretări, în final în favoarea celor care au fost nevoiţi să facă o plata nedatorată, respectiv să achite contravaloarea taxei de poluare, indiferent că autovehiculul pentru care plăteau era achiziţionat din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene. 
 
Diferenţa de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în ţară, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţară de provenienţă, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. De asemenea, această iniţiativa legislativă a avut că efect direct descurajarea importului şi a punerii în circulaţie a autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre. 
Considerăm că a fost profund injustă instituirea unui regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţară de provenienţă, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare.
 
În cazul în care s-a achitat taxa de poluare conform OUG nr. 50/2008, aveţi şanse maxime în a va recupera sumele plătite, cu atât mai mult cu cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat cu privire la această problema,  considerând-o că fiind nelegală şi contrară normelor Uniunii Europene. În toate situaţiile în care se doreşte recuperarea acestei taxe, procedura nu este una foarte complicată, însă este necesară asistenţă juridică a unui avocat. Astfel, în primul rând, trebuie să aveţi disponibilitate cu privire la o serie de acte, punctual, şi anume: decizia de calcul emisă de Administraţia Finanţelor Publice, chitanţă emisă în urmă efectuării plăţii, precum şi de actele maşinii, însemnând talon, carte de identitate şi contractul în baza căruia s-a achiziţionat maşină. Dacă o parte din aceste documente sunt redactate într-o limba străină, este necesar să fie traduse şi legalizate. În acest sens este de menţionat şi faptul că, în cazul în care nu mai deţineţi parte din acte, se poate face o cerere pentru solicitarea acestora către Administraţia Finanţelor Publice, această instituţie fiind obligată să va dea un răspuns în cel mult 30 de zile.
 
După ce se întocmeşte dosarul format din aceste documente, se demarează acţiunile prin depunerea, direct la instanţa de contencios administrativ şi fiscal, a unei cereri pentru restituirea taxei de poluare, procedura prealabilă (cerere către Administraţia Finanţelor Publice -AFP) nemaifiind necesară datorită recursului în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După introducerea cererii de chemare în judecată, în urmă procedurii regularizării reglementată de Noul Cod de Procedură Civilă, se va stabili un număr de dosar, precum şi un prim termen de judecată. Întreagă procedura va cuprinde trei termene la instanţa de fond (pentru a se administra probe, pentru a se chema în garanţie Administraţia Fondului pentru Mediu şi pentru a se da o sentinţa), şi un termen pentru recurs, cel mult două, la perioade scurte de timp, la care se va finaliza întregul litigiu.
 
Un aspect foarte important de menţionat este şi faptul că va trebui să fie achitată o taxă judiciară de timbru, care se calculează astfel: 50 de lei pentru primul capăt de cerere, respectiv anularea actului reprezentând decizia de calcul, şi 10% din valoarea sumei plătite, dar nu mai mult de 300 de lei pentru de-al doilea capăt de cerere, adică restituirea integral a sumei achitate. Prin cererea de chemare în judecată se solicită a se restitui, pe lângă suma integrală, şi dobânda legală de la dată efectuării plăţii şi până la recuperarea integrală, precum şi cheltuieli de judecată – onorariul avocaţial şi taxa judiciară de timbru. Având în vedere faptul că pentru judecarea cauzei este admisibilă doar proba prin înscrisuri, este suficient să fie depuse doar copii după acestea, conforme cu originalul, cu excepţia chitanţei privind taxa judiciară de timbru şi a celei consemnând onorariul avocaţial.
 
Fiind adminisibilă doar proba prin înscrisuri, se cere, în majoritatea litigiilor cu acest obiect, judecarea cauzei în lipsa, astfel încât nu va fi necesară prezenţa nici a avocatului, nici a reclamantului. Bineînţeles, la solicitarea expresă a clientului, avocatul se va prezenţa în instanţă la termenele de judecată. După ce a rămas definitivă sentinţa la instanţa de fond şi s-a dispus restituirea sumei achitate cu titlul de taxa de poluare, trebuie să solicitaţi copie după sentinţa din fond şi după decizia din recurs, pe care le veţi legaliza tot în incinta tribunalului unde s-a judecat fondul cauzei. În baza legalizării puteţi merge la AFP pentru a va recupera efectiv suma plătită.
 
OUG 50/2008 a fost modificată prin adoptarea legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisii poluante, fără a suferi, însă, modificări de substanţă. Astfel, şi de această dată, taxa era datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu şi pentru cele care au fost deja înmatriculate şi care sunt deja în circulaţie. Cu alte cuvinte, pentru un autoturism produs în România sau un alt stat membru al UE nu se percepeau taxe pentru emisiile poluante la o nouă înmatriculare, dacă anterior autoturismul a fost înmatriculat în România, dar aceeaşi taxa se percepea dacă autoturismul produs în ţară sau în alt stat membru era înmatriculat prima dată în România.
 
Singura deosebire adusă de această lege a fost instituirea obligativităţii depunerii plângerii prealabile către AFP din raza în care reclamantul îşi are domiciliul. Odată depusă plângerea, această instituţie are obligaţia de a oferi un răspuns în 30 de zile de la dată înregistrării; după primirea răspunsului, se va proceda la înregistrarea cererii de chemare în judecată având ca obiect restituirea sumei achitate. Această lege a produs un impact foarte puternic, fiind reglementată într-un moment în care numărul de autoturisme achiziţionate în România era în continuă creştere. Acest aspect a dus la înregistrarea unui număr semnificativ de cereri de chemare în judecată, prin care se solicită de către cei care au achitat taxele pentru emisii poluate restituirea plăţilor nedatorate. 
 
Cea mai importantă realizare legislativă cu privire la aceste taxe a fost pronunţarea Curţii de Justiţie a UE care le-a declarat, în mod direct, că fiind nelegale şi în contradicţie vădită cu normele comunitare. Timbrul de mediu poate fi, de asemenea, atacat în instanţă, deoarece şi acesta este reglementat prin dispoziţii contrare normelor UE, încălcând în special dreptul de proprietate, consacrat de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această taxă este, de asemenea, injustă, cu atât mai mult cu cât creşte considerabil taxa pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. De asemenea, se încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut în art. 34-36 din Tratatul privind Funcţionarea UE.
 
Durata litigiilor, în oricare dintre cele trei situaţii, diferă în funcţie de instanţele la care ne judecăm. Astfel, un asemenea litigiu poate dura 6-7 luni în judeţe ca Tulcea, Mehedinţi, Teleorman, Olt, sau un an în Bucureşti. Având în vedere aceste considerente, precum şi soluţiile conturate în practică, majoritatea în sensul admiterii acţiunilor având că obiect recuperarea taxei, indiferent că este taxa de poluare, taxa pentru emisii poluate sau timbru de mediu, considerăm că această plată nedatorată reprezintă o atingere gravă a drepturilor de care cetăţenii unei societăţi beneficiază, sens în care încurajăm toţi plătitorii să îşi apere drepturile şi să îşi recupereze, cu succes şi în cel mai scurt timp, banii.
 
Marius COLTUC
Biroul de Avocatură Coltuc
www.coltuc.ro

Comenteaza