COLŢUL JURIDIC. A fost aprobat ghidul privind riscurile în achiziţiile publice

Domeniul achiziţiilor publice a luat amploare şi a devenit o preocupare atât a omului de rând, cât şi a celor mai importanţi oameni din stat. Nu este un domeniu uşor de digerat şi nici de înţeles, însă cu puţin ajutor de specialitate şi o documentaţie cât mai vastă se pot preconiza succese lăudabile.

Plecând de la principiul potrivit căruia cercetarea oferă siguranţă, s-a instituit nevoia de a crea  siguranţă şi în domeniul vast al achiziţiilor publice. Astfel, Oficialii Ministerului Fondurilor Europene au finalizat un proiect prin care au creat un ghid ce conţine un set de riscuri şi recomandări în domeniul achiziţiilor publice.  Este adevărat că idea de a fi foarte precaut reprezintă cel mai mare risc, însă atunci când ne referim la un astfel de domeniu şi dorim să-i cunoaştem tainele pentru un success garantat, nu ne putem lăsa păcăliţi doar de dorinţa victoriei finale. Ghidul creionat de Oficialii Ministerului vizează în principal autorităţile şi beneficiarii fondurilor europene.

Fonduri europene… tuturor ne-a trecut prin minte, măcar o dată, idea de a accesa fonduri europene, însă idea s-a spulberat la fel de repede precum a apărut. Înainte de a analiza avantajele, trebuie să fim conştienţi că întotdeauna există şi un dezavantaj pe care trebuie să-l luăm în calcul. E imperios necesar să analizăm toate riscurile pentru a ne  garanta reuşita. Acest ghid are tocmai această menire, de a insufla actorilor din domeniul achiziţiilor publice  ideea de siguranţă.

La realizarea proiectului au mai participat Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Transporturilor.  Ghidul prezintă 10 riscuri de care trebuie să ţinem cont înainte de a ne gândi la avantaje.  Ordinul de aprobare a ghidului este publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 481 din 1 august 2013.

Potrivit documentului, riscurile care pot interveni în verificarea procedurilor de achiziţii publice finanţate din instrumente structurale sunt:

1. Reducerea nejustificată a termenelor ca urmare a publicării unui anunţ de intenţie . Reducerea termenelor-limită de depunere a ofertelor este operabilă numai în situaţia în care în conţinutul anunţului de intenţie sunt incluse toate criteriile de calificare şi selecţie, precum şi criteriul de atribuire, regăsite şi la nivelul anunţului de participare. Factorii de evaluare vor fi detaliaţi în cuprinsul anunţului de intenţie doar în măsură în care aceştia se cunosc la momentul transmiterii anunţului.

2. Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului . Accelerarea procedurilor de licitaţie restrânsă/negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare poate fi realizată doar dacă nu a fost generată de o acţiune sau o inacţiune a autorităţii contractante şi dacă există o justificare a situaţiei de urgenţă.

3. Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient de detaliate sau incomplete . Criteriile de calificare şi selecţie avute în vedere trebuie să fie obiective, nediscriminatorii şi proporţionale cu complexitatea şi obiectul contractului şi să reflecte posibilitatea concretă a operatorului economic de a îndeplini contractul.  Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi criterii de calificare şi selecţie.

4. Utilizarea criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” cu includerea unor factori de evaluare nerelevanţi şi/sau necuantificabili . Factorii de evaluare trebuie să reflecte avantaje reale şi evidente pe care autoritatea contractantă le poate obţine. Factorii de evaluare şi metodologia de aplicare a acestora trebuie să permită o departajare adecvată a ofertelor şi să evite pe cât posibil aprecierile subiective ale comisiei de evaluare.

5. Excluderea automată a ofertantului cu preţul cel mai scăzut pentru a compensa/a justifică eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că proiectul a fost conceput şi pregătit insuficient sau prost . Autoritatea contractantă, înainte de a lua o decizie de respingere a unei oferte ce prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat/prestat/executat, are obligaţia de a solicită clarificări, precum şi de a verifică răspunsurile care justifică respectivul preţ.

6. Modificarea anunţului de participare prin clarificări, şi nu prin publicarea unei erate. Modificările aduse informaţiilor cuprinse în anunţul de participare trebuie publicate pe baza de erată, şi nu de clarificări, deoarece pentru asigurarea principiului transparenţei este necesar că modificările intervenite să fie aduse la cunoştinţă tuturor operatorilor economici. Prelungirea termenului de depunere a candidaturilor/ofertelor trebuie, de asemenea, publicată prin erată în SEAP, întrucât este vorba de modificarea unei informaţii obligatorii a anunţului iniţial. Se atrage atenţia asupra publicării în mod eronat a unei clarificări în loc de erată, motivat de faptul că modificarea criteriilor de calificare a vizat relaxarea cerinţelor impuse iniţial, precum şi asupra modificării unor informaţii din anunţul de participare care au impact asupra modului de elaborare a ofertelor, fără publicarea unei erate care să vizeze prelungirea termenului de depunere a ofertelor, astfel încât să existe un timp suficient inclusiv pentru adaptarea ofertelor la noile condiţii.

7. Respingerea solicitării de modificare a datei-limită de depunere a ofertelor, la cererea ofertanţilor. Printre greşelile frecvente ce trebuie evitate se menţionează stabilirea termenului minim prevăzut de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice pentru elaborarea ofertelor, spre exemplu de 24 de zile, din care o perioada semnificativă este acoperită de sărbători legale şi, deşi au existat solicitări din partea operatorilor economici de decalare a datei-limită de depunere a ofertelor şi a celei de deschidere, autoritatea contractantă nu le-a dat curs.

8. Solicitarea de clarificări în timpul procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor în mod discriminatoriu (nerespectarea principiului tratamentului egal) . Pentru a asigura respectarea principiului tratamentului egal între candidaţii/ofertanţii participanţi la procedura de atribuire, clarificările solicitate cu privire la acelaşi aspect trebuie să fie formulate de aceeaşi manieră şi să fie solicitate tuturor candidaţilor/ofertanţilor ale căror oferte necesită respectivele clarificări.  Totodată, perioadele de timp necesare elaborării răspunsului de către candidaţi/ofertanţi, cu privire la acelaşi aspect necesar a fi clarificat, trebuie să fie aceleaşi.

9. Lipsa informaţiilor obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, situaţie care duce la depunerea de contestaţii . Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute de art. 207 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

10. Neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a ofertelor/negocierea modificărilor contractuale . Pe lângă deficienţele care pot să apară în verificarea procedurilor de achiziţii publice, pot există neclarităţi şi în ceea ce priveşte modificarea substanţială a contractului de achiziţie publică. Documentul recent intrat în vigoare aduce lămuriri şi în acest sens.  Mai exact, modificarea substanţială a dispoziţiilor unui contract de achiziţie publică, în cursul perioadei sale de valabilitate, este definită că fiind o nouă atribuire şi necesită derularea unei noi proceduri de achiziţie publică, în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice.  În plus, pentru ca o modificare să fie considerată substanţială, trebuie să îndeplinească una din condiţii prevăzute în actul acelaşi act normativ.

Marius COLTUC

Cabinet de avocatură Coltuc