COLŢUL JURIDIC. Aspectele esenţiale ale procedurii de compensare a datoriilor

 
Potrivit acestora, “legatul în favoarea creditorului nu este prezumat a fi făcut în compensaţia creanţei sale” sau, art. 1154 (3), în materie de donaţie, “donatarul poate reţine bunul până la plata efectivă a sumelor ce îi sunt datorate pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1), afară de cazul în care creanţa lui se compensează cu despăgubirile pe care le datorează. potrivit alin. (2)“.
 
Totodată, este de precizat că mecanismul compensatoriu are aplicaţii practice în numeroase alte ramuri de drept: comercial, fiscal, dreptul familiei. Efectele compensaţiei sunt multiple.
 
A. Extinctiv: stingerea datoriilor reciproce până la concurenţă celei mai mici dintre ele; stingerea garanţiilor şi accesoriilor;
 
Consecinţe:
a) Fideiusorul poate opune creditorului compensaţia creanţei pe care debitorul principal, a cărui datorie o garantează, o dobândeşte faţă de creditorul obligaţiei garantate.
b) Debitorul nu poate opune compensaţia creanţei fidejusorului împotriva creditorului sau (art. 1621, NCC).
c) Compensaţia între creditor şi un codebitor solidar produce stingerea obligaţiei numai în limita părţii de datorie a codebitorului solidar cu care se realizează compensaţia. Ceilalţi codebitori solidari rămân obligaţi pentru partea de datorie rămasă după ce a operat compensaţia (art. 1450, NCC).
d) Compensaţia între unul dintre debitorii obligaţi indivizibil şi creditor „stinge obligaţia indivizibilă şi îi liberează pe ceilalţi debitori, aceştia rămânând însă ţinuţi să plătească celui dintâi echivalentul părţilor lor” (art. 1432 (1), NCC).
 
B. Automat
- Compensaţia operează de plin drept, prin efectul legii.
- Consecinţă: mecanismul compensaţiei operează atât între persoane capabile cât şi incapabile (nota 1).
- Compensaţia nu poate, însă, opera împotriva voinţei părţilor

Marius COLTUC

Biroul de avocatură Coltuc