Înalta Curte amână din nou decizia în procesul cu Guvernul. Miza: aproximativ 5 miliarde de lei pentru restanțele salariale ale magistraților
- Scris de Nicu Mitrea
- azi, 17:02
- Justiţie
- Ascultă știrea
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat din nou pronunțarea în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
În aceeași zi, Înalta Curte ar urma să se pronunțe și asupra solicitărilor formulate de Guvern privind sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest dosar, conform Mediafax.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți în luna mai și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante. Instanța a stabilit inclusiv că plata trebuie făcută prin rectificare bugetară, dacă este necesar.
Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei. Potrivit hotărârii Curții de Apel București, în cazul în care decizia va rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar trebui să o pună în aplicare în termen de 10 zile. Pentru întârziere au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Restanțele salariale au apărut în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la unele decizii ale instanțelor, majorarea fiind aplicată retroactiv începând cu anul 2018.
Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani. În acțiunea formulată împotriva Guvernului, instanța a invocat și încălcarea principiului separării puterilor în stat.
De cealaltă parte, Guvernul contestă posibilitatea ca o instanță să oblige Executivul să aloce fonduri suplimentare și a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la mai multe aspecte de neconstituționalitate. Executivul a cerut, de asemenea, sesizarea CJUE și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii la nivel european.
