Înalta Curte, verdict final în procesul pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Miza: aproape 5 miliarde de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să primească joi soluția definitivă în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților.

Miza dosarului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză instanței supreme în primă instanță, conform Agerpres.

Procesul se află în faza de recurs, după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

CAB a stabilit totodată că autoritățile trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În caz de întârziere, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de mai bine de zece ani.

Înalta Curte a acuzat, de asemenea, Guvernul că prin neexecutarea acestor obligații încalcă principiul separării puterilor în stat și afectează legitimitatea instanțelor.

Pe parcursul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi ale legii contenciosului administrativ.

Executivul a cerut să se stabilească dacă o instanță de judecată poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi care depășesc limitele alocărilor bugetare aprobate prin lege.

Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte în legătură cu plata restanțelor salariale din Justiție.

Bolojan a susținut atunci că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materia bugetară și a gestionării finanțelor publice. Potrivit argumentației prezentate de Guvern, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribuții ale puterii executive și legislative.

Problema restanțelor salariale a avut deja un impact semnificativ asupra bugetului pentru anul 2026.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Înalta Curte de Casație și Justiție. Suma reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent și era destinată, între altele, achitării drepturilor salariale restante rezultate în urma unor hotărâri judecătorești.

Restanțele sunt legate de majorările salariale acordate judecătorilor și procurorilor. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor cu 25%, în urma unor decizii ale instanțelor. Majorarea a fost stabilită retroactiv, începând din 2018.

O parte dintre aceste plăți a fost ulterior amânată de Guvern, în contextul în care Executivul a redirecționat fonduri către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD.