Există un răspuns uşor de dat dacă analizăm un indicator economic de manual de şcoală de afaceri. Multiplicarea locurilor de muncă este indicatorul la care probabil trebuie să se uite autorităţile dacă vor să ia o decizie: dacă se creează un loc de muncă, câte alte locuri de muncă generează acesta, la rândul lui, pe verticală şi orizontală. Pentru exemplificare, am să prezint un studiu de caz foarte simplu şi pe care îl cunosc foarte bine şi îl iubesc: o companie farmaceutică multinaţională; 800 de angajaţi, 50% cu studii superioare; o preluare industrială strategică de mare dimensiune (cea mai mare făcută în regiune vreodată), de 250 de milioane de euro într-un brand care printr-o sinergie operaţională a devenit global; investiţii în retehnologizare şi modernizare de 100 de milioane de lei în ultimii cinci ani; o cifră de afaceri de 110 milioane euro/an; cea mai diversificată platformă operaţională din industria de resort; un know-how tehnologic impresionant în calitate, cercetare, producţie, supply-chain, comercializare, model de afacere, finanţe, IT, resurse umane; peste 30 de milioane lei/an plătiţi în taxe şi impozite către stat, la bugetele central şi locale; o investiţie în mediu şi protecţie ecologică de peste 10 milioane de lei; activităţi de responsabilitate socială de peste 1 milion lei/an; al treilea mare exportator al regiunii, cu un portofoliu de exporturi în aproape 40 de ţări, de la Atlantic la Pacific; membru al unei multinaţionale clasate în primele 15 grupuri la nivel mondial. Un ambasador care vorbeşte lumii cu mândrie despre rădăcinile sale.
Iată efectele indicatorului în discuţie: 250 de furnizori de materii prime şi material, majoritatea IMM-uri, care angajează 5.000 de lucrători; 5.500 de clienţi, majoritatea IMM-uri, care angajează 15.000 de lucrători; un efect de multiplicare a locurilor de muncă (majoritatea în IMM-uri) de 1 la 25, unul dintre cei mai înalţi indicatori din industrie. Plecând de la un studiu de caz cât se poate de real şi analizând pur macroeconomic, răspunsul la dezbaterea cotidianului este, desigur, simplu. Autorităţile trebuie să atragă sau să dezvolte investiţii strategice multinaţionale pentru că, prin efectul de multiplicare a locurilor de muncă, acestea vor crea la rândul lor locuri de muncă în IMM-uri. De altfel, statisticile economice derivate din practicile industriale arată că investiţiile strategice mari multiplică locuri de muncă în IMM-uri de la 1 la 5 (în industriile bunurilor de larg consum) până la 30 (în cele industriile înalt tehnologizate).
Nu am intrat în dezbatere doar pentru a prezenta o opinie asupra unei teme pur economice, care are evident soluţii pur economice derivate din practica de afaceri. Am dorit să reiterez un punct de vedere pe care l-am mai exprimat, şi anume că susţinerea afacerilor de către autorităţi înseamnă nu numai legi simple şi uşor de înţeles şi aplicat, fiscalitate raţională, stimulente investiţionale, reglementări în scopul competitivizarii forţei de muncă, educaţie aliniată cererii pieţei muncii, extinderea infrastructurii, atragerea fondurilor europene, combaterea blocajului financiar, a evaziunii fiscale, a muncii la negru - sumarizând, crearea în parteneriat a unui mediu de afaceri transparent, predictibil şi sustenabil. Cred cu convingere că afacerile, indiferent de cât sunt de mari sau mici sunt, se fac bine dacă se fac cu iubire - pentru că sunt o parte esenţială a vieţii şi pentru că, pe lângă gratificaţia imediată şi evidenţa, aduc dezvoltare, prosperitate, evoluţie, progres, şansă, viitor pentru indivizi, instituţii şi comunitate. Afacerile n-ar avea succes dacă oamenii nu le-ar face cu devotament, cu pasiune, cu ambiţie, cu eroism, cu optimism, cu renunţare, cu sacrificii, într-un cuvânt, cu iubire. Dacă autorităţile ar iubi afacerile la fel cum le iubesc şi luptă pentru ele oamenii de afaceri, atunci vor înţelege mai bine cum se fac şi vor şti în toate felurile cum să le susţină mai bine.
Dragoş DAMIAN
CEO Terapia Ranbaxy
