Oportunităţi comerciale şi investiţionale pentru România în Grecia

"Nu este o afirmaţie politică, este răspunsul pe care l-am primit de la guvernatorul BNR: toate cele şapte bănci greceşti de pe piaţa românească au un comportament absolut normal, îşi desfăşoară activitatea bine şi onest pe piaţa bancară a României şi le mulţumim", a spus Traian Băsescu, la întâlnirea cu omologul său grec, Karolos Papoulias.

Evenimente:
Preşedintele Republicii Elene, Karolos Papoulias, a efectuat în perioada 28-29 iunie o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui României, Traian Băsescu. Ultima vizită oficială a preşedintelui grec în România a fost în februarie 2007, însă cei doi şefi de stat s-au mai întâlnit în două rânduri, prima dată în octombrie 2005, la reuniunea la nivel înalt a trilateralei România - Bulgaria - Grecia şi în cadrul vizitei preşedintelui Traian Băsescu în Grecia, în mai 2009. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.
În cadrul vizitei oficiale în România, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a avut o întrevedere la Palatul Victoria şi cu primul ministru Emil Boc, ocazie cu care au fost dezbătute posibilităţile de amplificare a schimburilor comerciale româno-elene. De asemenea, în cea de-a doua zi a vizitei oficiale în România, preşedintele Greciei a avut o întrevedere şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, ocazie cu care cei doi oficiali au discutat despre măsurile de austeritate impuse în Grecia, prilej cu care preşedintele Camerei Deputaţilor a vorbit despre măsurile de austeritate luate de guvernul de la Bucureşti la începutul crizei economice.
Tot în a doua zi a vizitei oficiale în România, preşedintele Karolos Papoulias a avut o întrevedere şi cu Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, prilej cu care au fost abordate atât teme ale măsurilor de austeritate impuse de Grecia cât şi teme ale agendei europene şi extinderea spaţiului Schengen, preşedintele Greciei exprimându-şi convingerea că România va obţine în toamnă acordul Consiliului European pentru aderarea la spaţiul Schengen. La finalul vizitei oficiale în România, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a susţinut un interviu cu reprezentanţii mass-mediei din România comentând asupra discuţiilor avute cu oficialităţile române cât şi asupra aprobării în Parlamentul grec a noilor măsuri de austeritate impuse de executivul de la Atena.
În aceeaşi perioadă, la Bucureşti, a avut loc forumul "Parteneriatul de Afaceri Romano-Elen" organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României, în parteneriat cu Ambasada Republicii Elene la Bucureşti, cu sprijinul Centrului Elen de Comerţ Exterior (HEPO) şi al Camerei de Comerţ Bilaterale Româno-Elenă. Scopul evenimentului a fost acela de a dezvolta relaţiile comerciale bilaterale, de a stabili oportunităţi de afaceri şi proiectele de investiţii din ambele ţări. Delegaţia greacă este formată din aproximativ 30 de oameni de afaceri, reprezentând 25 de companii.

Conţinut:
Preşedintele Traian Băsescu l-a primit marţi la Palatul Cotroceni pe preşedintele Republicii Elene, Karolos Papoulias, căruia i-a mulţumit pentru vizită, cu atât mai mult cu cât acesta putea "cu uşurinţă" să invoce "problemele de acasă" ale Greciei şi să ceară amânarea vizitei. "Vizita dvs. ne onorează. Vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei mele de a ne vizita. Apreciez vizita dvs cu atât mai mult cu cât cu uşurinţă aţi fi putut spune: <Am probleme acasă, s-o amânăm!>. Vă mulţumesc mult că aţi dat curs invitaţiei" a declarat Traian Băsescu în debutul convorbirilor cu omologul său elen.
La rândul său, Karolos Papoulias i-a mulţumit şefului statului român pentru primirea "atât de călduroasă" şi a recunoscut că ar fi putut invoca problemele Greciei pentru amânarea vizitei, însă a dorit să se întâlnească cu Traian Băsescu şi să discute împreună "marile probleme pe care Grecia le are la ora actuală". "Am dorit să dau curs invitaţiei dv şi să ne întâlnim la Bucureşti dat fiind că relaţiile dintre Grecia şi România sunt atât de bune, atât de amicale", a punctat preşedintele Republicii Elene.
Traian Băsescu i-a răspuns preşedintelui Karolos Papoulias că nu numai Grecia, ci şi România şi întreaga regiune are probleme şi este foarte important ca acestea să fie discutate şi asumate la nivel comunitar. Preşedintele Băsescu a afirmat, în cadrul întâlnirii oficiale de la Cotroceni cu omologul său elen, Karolos Papoulias, că băncile greceşti de pe piaţa bancară românească au avut în timpul crizei un comportament onest, acestea contribuind la ieşirea României din recesiune.
"Nu este o afirmaţie politică, este răspunsul pe care l-am primit de la guvernatorul BNR: toate cele şapte bănci greceşti de pe piaţa românească au un comportament absolut normal, îşi desfăşoară activitatea bine şi onest pe piaţa bancară a României şi le mulţumim", a spus şeful statului, în cadrul declaraţiei de presă comune cu preşedintele grec, Karolos Papoulias. Traian Băsescu a adăugat că România îşi poate imagina situaţia în care băncile greceşti "privesc cu prioritate către ţara lor" în aceste momente, dar au totuşi "un comportament absolut corect".
Mai mult, preşedintele României Traian Băsescu a arătat că nici în perioada cea mai dificilă pentru România, respectiv 2009 şi 2010, băncile greceşti "nu au făcut niciun pas înapoi", fiind bine capitalizate şi continuând să finanţeze procesele economice din România. "Trebuie să vă spun că, deţinând circa 27% din piaţa bancară românească, băncile greceşti şi-au adus un aport important la ieşirea din recesiune a României şi noi le mulţumim", a subliniat preşedintele.
Pe de altă parte, cei doi şefi de stat au discutat situaţia economică a României şi a Greciei, iar Traian Băsescu i-a mulţumit omologului său pentru sprijinul constant al Republicii Elene, în special în procesul de integrare a României în NATO şi UE, dar şi pentru accesul în spaţiul Schengen. Preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a adăugat că, în cadrul discuţiilor, s-a convenit asupra valorificării posibilităţilor de colaborare în toate sectoarele, precum cel energetic, notând necesitatea colaborării bilaterale, dar şi perspectivele excelente de dezvoltare ale relaţiilor economice între cele două ţări.
Pe de altă parte, preşedintele Greciei a afirmat că l-a informat pe Traian Băsescu asupra problemei Ciprului, "care constituie unicul caz de invazie şi ocupaţie de teritoriu al Uniunii Europene". "Este paradoxal şi inadmisibil să existe la ora actuală, să staţioneze pe teritoriul unui stat european trupe de invazie", a spus Karolos Papoulias, fără a face mai multe precizări.

Întrevederea de la Palatul Victoria cu premierul României, Emil Boc
După vizita de la Palatul Cotroceni, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a avut o întrevedere cu premierul Emil Boc, ocazie cu care cei doi oficiali au discutat despre posibilitatea amplificării schimburilor comerciale dintre România şi Grecia.
La începutul discuţiilor, Emil Boc a mulţumit preşedintelui elen pentru sprijinul constant acordat de către Grecia pentru aderarea României la NATO, la integrarea în Uniunea Europeană şi în demersul aderării României la spaţiul Schengen. "Grecia este al cincilea investitor în ţara noastră, în special în domeniul telecomuncaţiilor sau în sectorul bancar şi pot să observ că, comparând primele două luni ale anului 2011 cu primele două luni din 2010, avem o creştere cu 45% a schimburilor comerciale între România şi Grecia", a adăugat Emil Boc.
La rândul său, Karolos Papoulias a arătat că relaţiile bilaterale nu sunt grevate de nicio problemă în litigiu, iar strânsa colaborare economică are în continuare perspective de amplificare. "Ne bucurăm pentru colaborarea lipsită de orice nori şi atât de fructuoasă în diversele sectoare de activitate, dar şi perspectivele atât de îmbucurătoare şi încurajatoare pentru dezvoltarea relaţiilor noastre economice", a afirmat Karolos Papoulias, arătând că forumul economic româno-elen care s-a desfăşurat concomitent cu vizita oficială în România poate contribui la această dezvoltare a relaţiilor.
De asemenea, şeful statului grec s-a referit şi la ponderea semnificativă a investiţiilor greceşti în sectorul bancar. "La fel de importantă este şi prezenţa băncilor greceşti care operează pe piaţa României şi, aşa cum a spus şi domnului preşedinte, băncile greceşti din România au capitalizare suficientă şi sunt de părere că acesta este un instrument deosebit de important atât pentru oamenii de afaceri din România, cât şi din Grecia", a mai spus preşedintele Greciei.

Întrevederea cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase
În cadrul întrevederii cu preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, s-a arătat foarte îngrijorat în legătură cu "votul critic pentru economia" Greciei care s-a dat în Parlamentul elen, în timpul vizitei sale oficiale în România. "În acest moment, în Grecia este în evoluţie o votare foarte critică pentru economia Greciei şi viitorul acesteia şi nu vă ascund că sunt foarte îngrijorat în legătură cu ce se întâmplă şi având în vedere cât de critic este acest proces care are loc în momentul acesta în Parlamentul Greciei", a declarat şeful statului elen, în debutul întrevederii cu Roberta Anastase.
La finalul întâlnirii, preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că discuţia a reliefat preocuparea preşedintelui Greciei legată de dezbaterea care are loc în Parlamentul Greciei şi că acesta şi-a exprimat speranţa că atât puterea, cât şi opoziţia vor face un gest de responsabilitate în cazul votulu asupra noilor măsuri de austeritate necesare pentru salvarea economiei greceşti. "Am împărtăşit o serie de experienţe pe care noi le-am trecut, îmi spunea dnul preşedinte că, indiferent de formaţiunea din care face parte un om politic, vin anumite momente în istoria unei ţări când responsabilitatea oamenilor politici trebuie să fie una foarte mare şi că se aşteaptă la acest lucru şi speră, mizează că va vedea acest gest de responsabilitate şi din partea puterii şi a opoziţiei azi în Parlamentul Greciei. I-am spus că, din păcate, noi n-am putut să mizăm pe acest lucru în Parlamentul României şi că, de fiecare dată, aceste legi extrem de dificile dar necesare au fost trecute în Parlament prin votul exclusiv al majorităţii şi n-am beneficiat nici măcar de o neutralitate a opoziţiei", a relatat Roberta Anastase făcând referire la dialogul cu Karolos Papoulias. De asemenea, oficialul român a adăugat că preşedintele Greciei s-a arătat interesat de experienţele României în privinţa trecerii prin Parlament a legilor de aplicare a măsurilor de austeritate.

Întrevederea cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat în cadrul întrevederii cu preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, că "noua religie a austerităţii" propovăduită de instituţiile financiare nu poate duce la propunerea făcută poporului grec pentru un deceniu de austeritate şi privaţiuni. "Este un moment crucial pentru Europa şi cine crede că azi este o problemă a Greciei, a Irlandei, Portugaliei sau a României şi nu o problemă europeană face o greşeală majoră. Acest moment nu este un moment dramatic pentru poporul grec, ci este un moment dramatic pentru întreaga Europă, pentru că astăzi este un test: fie Europa demonstrează că reuşim prin solidaritate şi printr-o adevărată uniune politică şi economică, că depăşim împreună acest moment, fie vom lăsa liber valul de naţionalism şi egoism din Europa şi vom încuraja şacalii speculativi să stea la pândă la orice greşeală", a declarat Mircea Geoană la finalul întrevederii cu preşedintele grec.
În ceea ce priveşte "reţeta instituţiilor financiare internaţionale", preşedintele Senatului a admis că "este nevoie de disciplină financiară şi bugetară". "Da, trebuie să învăţăm să nu mai repetăm greşelile trecutului, dar cei care propăvăduiesc această nouă religie a austerităţii cu orice preţ produc o greşeală enormă, nu aşa ne vom relansa economiile, nu prin sărăcie şi prin tăieri excesive vom putea să relansăm econimiile noastre". "Nu poţi să propui unei naţiuni un deceniu de privaţiuni şi de austeritate", a susţinut Mircea Geoană.
La rândul său, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a afirmat că este "un adevăr amar" faptul că atât criza din Grecia, în mai mare măsură, dar şi cea din România, este, de fapt "o criză a instituţiilor europene". "Este o încercare pentru Uniunea Europeană, astfel încât să se constate dacă unul dintre principiile fundamentale ale UE, anume principiul principiul solidarităţii, va putea depăşi momentele grele, iar ţările mai dezvoltate vor putea să fie solidare cu cele mai slabe", a apreciat preşedintele republicii elene.
De asemenea, în cadrul întrevederii cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Karolos Papoulias şi-a exprimat convingerea că România va obţine în luna septembrie a.c. acordul Consiliului European pentru aderarea la spaţiul Schegen.

Semnificaţii:
Vizita oficială a preşedintelui Republicii Elene, Karolos Papoulias, în România a dat oficialităţiilor celor două state ocazia unui schimb de puncte de vedere asupra problematicilor regionale, comunitare şi bilaterale, în acelaşi timp întâlnirea a prilejuit şi discuţii cu privire la viitorul relaţiilor bilaterale dintre cele două state atât la nivel politic cât şi economic, cât şi la viitorul regiunii în care ambele state se află. În acelaşi context, România şi-a arătat recunoştinţa pentru susţinerea pe care a primt-o din partea Greciei în contextul aderării la NATO şi UE, şi a mulţumit pentru sprijinul pe care îl primeşte în prezent în vederea aderării la spaţiul Schengen.
În cadrul întrevederilor de la Bucureşti au fost trecute în revistă şi evenimentele recente din Nordul Africii şi din Orientul Mijlociu, identificându-se puncte de vedere convergente faţă de perspectiva soluţionării conflictelor din aceste regiuni. Din perspectivă economică, apreciem că vizita preşedintelui Greciei în România poartă o relevanţă importantă, întrucât Grecia reprezintă al cincilea investitor străin de pe piaţa din România, capital grecesc fiind prezent în mod special în sistemul bancar, în industria alimentară, în telecomunicaţii şi în multe alte zone.
Din punct de vedere al contextului, apreciem că vizita preşedintelui Karolos Papoulias în România are loc într-un context total nefavorabil pentru Grecia, unde pe fondul unei atmosfere deja tensionate din punct de vedere al măsurilor de austeritate, noul proiect aprobat în Parlament a generat la Atena ample manifestaţii, în condiţiile în care, conform unor sondaje, se arătă că până la 80% din greci se opun măsurilor de austeritate propuse.
Cu acest prilej, Preşedinţia şi Guvernul au folosit această situaţie din Grecia pentru a avea motive solide de a-şi promova reuşita şi oportunitatea propriilor măsuri de austeritate, adoptate în urmă cu un an, care au dus la reacţii la fel de dure în societate şi la scăderea credibilităţii conducerii executive sub 10%. Vizita a îndeplinit mai multe roluri, în primul rând unul de subliniere al injusteţei criticilor de izolare la nivel european, a promovării unor argumente în favoarea explicitării măsurilor de austeritate, prin exemplul unui stat obligat astăzi să facă aceeaşi paşi, dar a creat şi oportunitatea încheierii unor acorduri ce ar putea aduce avantaje substanţiale, pe termen mediu şi lung, pentru ambele ţări.
De asemenea, vizita oficială a preşedintelui grec în România a reconfirmat calitatea relaţiilor bilaterale româno-elene, atât Bucureştiul cât şi Atena împărtăşind viziuni similare în chestiuni esenţiale de natură regională şi internaţională. Unul din rezultatele pragmatice ale vizitei este semnarea memorandumului de colaborare bilaterală în agricultură, domeniu de interes atât pentru economia României cât şi pentru economia Greciei.
Unul dintre dezideratele vizitei a fost reprezentat creşterea cooperării economice şi a schimburilor comerciale prin identificarea şi punerea în aplicare a noi căi de colaborare economică, fiind amintite astfel resursele regenerabile de energie, eficientizarea consumului energetic al clădirilor şi agricultura bio. Grecia este un susţinător al aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în acest sens Grecia a salutat decizia unanimă luată pe 9 iunie a.c., la Luxemburg, de Consiliul pentru Afaceri Interne, care a marcat încheierea etapei de evaluare pentru România şi Bulgaria, în acest context preşedintele Karolos Papoulias a exprimat la Bucureşti convingerea Greciei că până la sfârşitul lunii spetembrie a.c., se va rezolva problema accesului României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, adăugând că trebuie pusă o presiune asupra autorităţiilor din Turcia pentru a realiza patrularea efectivă a frontierei, astfel încât să oprească zecile de mi de emigranţi care intră ilegal în Uniunea Europeană, atingând tangenţial şi un obiectiv intern.
Preşedintele elen a exprimat, de asemenea, la Bucureşti şi sprijinul Greciei în ceea ce priveşte viitorul lărgirii Uniunii Europene în regiunea Balcanilor de Vest, amintind că piatra de temelie a abordării europene în ceea ce priveşte Balcanii de Vest, este "Agenda Salonic" care a fost adoptată în 2003, în timpul preşedinţiei greceşti a Uniunii Europene. Totuşi, Preşedintele grec nu s-a abţinut în a aborda problematica Ciprului la Bucureşti, ştiută fiind opţiunea României pentru un Parteneriat Strategic cu Turcia, în timp ce partea română a avut decenţa de a nu aduce public în discuţie problematica recunoaşterii de către Grecia a Macedoniei şi a dezlegării drumului acestui stat spre NATO şi UE.

Având în vedere apropierea politică şi diplomatică dintre România şi Grecia, stadiul actual al relaţiilor economico-financiare şi al schimburilor comerciale, potenţialul relaţiei economice bilaterale cât şi interesele regionale şi internaţionale similare dintre România şi Grecia, apreciem că din punct de vedere al deciziei strategice, România ar trebui să continuie să aprofundeze relaţia bilaterală româno-elenă, cu o atenţie sporită a potenţialului economic şi investiţional, în condiţiile crizei prezente, pe care o oferă Grecia, în condiţiile în care în prezent economia grecească se află într-un dezechilibru, fapt ce poate reprezenta oportunităţi pentru relaţia economico-financiară dintre România şi Grecia. Atât România cât şi Uniunea Europeană sunt interesate de redresarea situaţiei economice în Grecia.
Astfel, autorităţiile din România ar trebui să continuie şirul întâlnirilor la nivelul ministerelor de care ţin privatizările strategice angajate de Grecia şi întâlnirile cu oamenii de afaceri greci pentru a valorifica oportunităţile oferite şi a facilita dezvoltarea continuă a relaţiei dintre cele două state. Grecia reprezintă unul dintre cei mai apropiaţi parteneri comerciali ai României în Sud-Estul Europei şi unul dintre cei mai apropiaţi parteneri din cadrul Uniunii Europene.
Caracterul complementar al celor două economii şi tradiţia relaţiilor comerciale bilaterale recomandă Grecia ca una dintre principalele pieţe externe pentru producătorii români. Astfel, oficialităţiile române ar trebui să urmărească domeniile în care România are un potenţial ridicat al capacităţii de a pătrunde pe piaţa Greciei şi companiile scoase la privatizare interesante pentru statul român. De asemenea, organizarea unui forum economic româno-elen la Atena, ca precursor al celui ocazionat la Bucureşti în perioada 28-29 iunie, este de bun augur pentru companiile româneşti interesate de oportunităţiile investiţionale ale pieţei elene.