Reîntoarcerea contracţiei economice (II)

Reîntoarcerea contracţiei economice (II)
Indicatorul de sentiment din industrie s-a deteriorat pe parcursul ultimelor luni, începând cu aprilie, situându-se în prezent sub media istorică (2000-2011).

Evoluţia acestor indicatori din industrie exprimă premise nefavorabile pentru această ramură a economiei pe termen scurt, în următoarele luni.

Totodată, la nivelul consumului privat, principala componentă a produsului intern brut (PIB), indicatorii exprimă un climat nefavorabil. Consumul privat a suferit o aterizare forţată în contextul primului val de criză. De la ritmuri de creştere de 2 procente în anii premergători declanşării crizei economico-financiare, consumul privat s-a contractat pe parcursul a trei ani consecutiv: vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut cu 10% an/an în 2009, 5,6% în 2010 şi 5,1% în perioada ianuarie-august 2011. Indicatorul de sentiment din sfera consumului privat se menţine foarte scăzut, mult sub media istorică (mai 2001- septembrie 2011). Cu alte cuvinte, pe termen scurt premisele sunt nefavorabile pentru evoluţia consumului privat.

Perspectivele de continuare a procesului de ajustare a consumului privat în perioada următoare sunt susţinute de o serie de factori. Economia va continua să evolueze sub potenţial, deci condiţiile la nivelul pieţei forţei de muncă nu se vor ameliora - şomajul nu se va reduce, iar salariile nu vor creşte. Puterea de cumpărare reală a pensiilor este redusă de inflaţie. Totodată, populaţia a reacţionat la primul val de criză economico-financiară prin creşterea ratei de economisire. Această rată în România a crescut de la 17,6% în 2007 la 22,23% în 2011, nivelul maxim din 1994. Climatul la nivelul creditării se menţine nefavorabil - creditarea s-a contractat în termeni reali pe parcursul ultimelor trimestre. Evoluţia creditului neguvernamental a fost nefavorabil influenţată de declinul cererii reale de creditare, dar şi de evoluţia ascendentă a restanţelor la creditele acordate în anii premergători declanşării primului val de criză (acum rata restanţelor la credite se apropie de 10%).

De asemenea, nu putem să ne aşteptăm la speranţe nici din sfera consumului guvernamental. Această componentă a PIB a avut o contribuţie importantă la evoluţia economiei în trimestrul II. Însă evoluţii similare în trimestrele următoare nu par a fi sustenabile, dat fiind faptul că procesul de consolidare bugetară va continua pe termen scurt/mediu (respectarea ţintelor de deficit convenite cu instituţiile financiare internaţionale constituie principala provocare, mai ales în contextul deteriorării climatului macroeconomic), iar costul finanţării statului a crescut în ultima perioadă, pe fondul crizei datoriilor suverane din Europa.

Concluzionând, perspectivele pe termen scurt privind evoluţia economiei interne s-au deteriorat, fiind în creştere probabilitatea reintrării în contracţie încă din ultima perioadă a anului 2011 (date trimestru/trimestru). Rămâne de văzut care va fi durata acestei contracţii. Declinul pe parcursul a două trimestre ar însemna o nouă recesiune.

Andrei RĂDULESCU
analist Avantgarde Finance

 

 

Comenteaza