Sistemul financiar-bancar în trimestrul III

În trimestrul III sectorul bancar a continuat să resimtă consecinţele primului val al celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii, precum şi sosirea celui de-al doilea val, criza datoriilor suverane din economiile dezvoltate, îndeosebi din zona euro - principalul partener comercial.

Acumularea de semnale nefavorabile din sfera climatului macrobursier internaţional pe parcursul ultimelor luni se resimte şi pe plan intern. Aş menţiona în primul rând ieşirea de capital din economie, inclusiv din sectorul bancar, exprimată şi de deprecierea monedei naţionale în ultimele luni. De asemenea, este o expunere importantă a capitalului elen în sectorul bancar din România - Grecia se află într-un faliment de facto. De altfel, am asistat la unele mici crize de lichiditate pe parcursul verii, care au determinat intervenţia băncii centrale. Nu în ultimul rând, menţinerea unor blocaje economico-financiare la nivelul mai multor ramuri ale economiei (cererea internă): construcţii, imobiliar.

Aceste evoluţii sunt fidel reflectate de evoluţia indicatorilor din sectorul financiar-bancar. Practic, dacă luăm în calcul inflaţia şi evoluţia cursului de schimb, creditarea se zbate în cvasistagnare (limita între contracţie şi creştere).

În trimestrul III creditul neguvernamental total a crescut cu 5% an/an, evoluţie stabilă comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010. Remarcăm întoarcerea în teritoriu pozitiv a creditului neguvernamental în lei (creştere de 2,6% an/an). Pe de altă parte, creditul neguvernamental în valută a decelerat (ritm de 6,4% an/an, comparativ cu 9% an/an în T III 2010). Creditul acordat persoanelor fizice continuă să fie cea mai afectată categorie a creditării. Populaţia a intrat în criză cu un grad ridicat de îndatorare, moneda naţională s-a depreciat, iar condiţiile de la nivelul pieţei forţei de muncă sunt încă mult sub nivelul de dinainte de criză. Creditul în lei acordat populaţiei s-a contractat cu 4,8% an/an în T3, în timp ce creditul în valută pentru populaţie a decelerat la 3,8% (de la 8,7% an/an).

Pe de altă parte, notăm un apetit în creştere al companiilor pentru creditul în lei. Creditul neguvernamental în lei pentru persoane juridice a crescut cu 9,3% an/an în T3, în accelerare de la 1% an/an în TIII 2010, evoluţie determinată şi de reducerea dobânzilor, iar creditul în valută pentru companii a consemnat o evoluţie stabilă (9% an/an). În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor practicate în sistemul bancar, notăm continuarea reducerii marjelor de dobândă pe segmentul credite/depozite în lei în termeni an/an (cu 1,46% pentru cele existente şi cu 1,15% pentru cele noi) şi stabilizarea marjelor pe segmentul credite/depozite în euro (calculele marjelor de dobândă nu iau în considerare datele pe septembrie, care urmează să fie comunicate). Rata restanţelor la credite a continuat să se majoreze, ajungând la 9,3% la finele lunii august, pe fondul climatului macroeconomic dificil, dar şi ca urmare a evoluţiei cursului de schimb.

Andrei RĂDULESCU
analist Avantgarde Finance