UBB - briliantul de pe stema Clujului

Am citit cu interes declaraţia făcută de profesorul univ. dr. Andrei Marga la o lansare de carte recentă, privind drumul celor 15 ani parcurşi de actualul rectorat al UBB :“Nu credeam în asemenea longevitate rectorială”...

Această declaraţie mi-a stârnit nostalgia anilor de început când unii ziarişti de bună-credinţă au susţinut activ lupta profesorului Andrei Marga împotriva unui grup de aşa-zişi naţionalişti, în fond nişte impostori, ce clamau , pe toate vocile, "Universitatea Dacia Superioară", o lozincă populistă folosită cu scopul de a escalada conducerea universităţii. Dar n-a ţinut. Pentru că în jurul lui Andrei Marga s-a grupat elita universităţii şi, împreună, au trecut la reformarea instituţiei, la dezvoltarea ei pe orizontală şi pe verticală, adică la înfiinţarea de noi facultăţi (de la 7 la 21) şi ridicarea numărului de profesii posibile, pe bază de licenţă, la peste 100. Iar pe fond, europenizarea universităţii.

Ce a însemnat aceasta?! Îmi amintesc că în anul 1994, după întoarcerea sa de la reuniunea internaţională cu tema "Responsabilitatea europeană a universităţilor", ţinută la Pisa, într-un interviu pe care mi l-a acordat pentru R.L., a declarat că încă din 1992, la Bonn, s-a definitivat conceptul reformei universitare răsăritene, ce urma să conţină: reforma curriculei, reţeaua de conexiuni ale universităţilor cu viaţa socială, transparenţa deciziilor academice etc. Iar în 1994, la Budapesta, s-au accentuat problemele urgente ale competitivităţii universităţilor europene. Reuniunile l-au "înarmat" pe tânărul rector cu direcţii clare spre europenizarea Universităţii Babeş-Bolyai. Pentru că, iată, ne spunea dânsul, la Pisa s-au pus direct problemele unei politici universitare europene, bazată pe compatibilizări ale curriculumului, amplificarea orizontului academic de la scara locală şi naţională la cea europeană. Adică, ne-a explicat Domnia Sa atunci, aceasta presupunea:"dezvoltarea de programe paneuropene, regândirea diviziunilor disciplinare şi chiar crearea de instituţii paneuropene."

Ei bine, se ştie azi, profesorul Marga, un poliglot desăvârşit, a trecut la asalt, implementând toate aceste elemente ce au însemnat, de fapt, reforma propriu-zisă şi întreaga activitate a UBB de-a lungul celor 15 ani, dusă împreună cu întregul corp de dascăli de toate gradele, la care adăugăm şi cei patru ani de ministeriat, când reforma s-a extins asupra întregului sistem de învăţământ din România, cu toate beneficiile ce au decurs din institu-ţionalizare, beneficii spulberate de "urmaşi" pentru că nu le-u făcut ei. Egoismul românesc în floare !

Revenind, să mai spunem că în cadrul reformei s-au stabilit linii de studii pentru limba maghiară şi germană, absolut autonome sub raportul numirii de cadre şi al bugetului, imprimând universităţii profilul multilingv şi multicultural. Iar, pe de altă parte, acţionând ofensiv, ca un veritabil minister de Externe, rectorul şi prorectorii, şefii de catedră etc. au vizitat şi au cunoscut experienţa multor universităţi din lume, nu numai din Europa, ci şi din Asia şi Africa, au făcut schimburi de studenţi şi cadre didactice, au trimis la masterat şi doctorat tineri absolvenţi etc. Astfel că UBB a devenit extrem de cunoscută peste hotare, iar prestigiul ei internaţional a ajuns la cote înalte. Aşa se explică, printre altele, faptul că personalităţi de renume mondial ca Papa Benedict al XVI-lea sau Angela Merkel, înţeleptul şi activul cancelar al Germaniei, precum şi numeroşi rectori din Vest sau cadre universitare notorii prin opera lor au acceptat titlul academic de doctor honoris causa din partea UBB.

Plecând de la toate acestea, am folosit expresia "UBB, briliantul de pe stema Clujului" doar ca pe un exemplu, deoarece, prin activitatea lor, şi celelalte universităţi, de stat şi particulare, din municipiu şi-au adus o contribuţie deosebită la conturarea oraşului drept un mare centru universitar al României.