1 Martie 2020 | Povestea Mărţişorului, talismanul purtător de noroc

1 Martie 2020 | Povestea Mărţişorului, talismanul purtător de noroc

Vestitor al primăverii, mărţişorul este un simbol al reînnoirii timpului, al renaşterii naturii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor". O altă legendă spune că Soarele ar fi coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele eliberat s-a suit din nou pe cer îndreptându-şi razele spre Pământ, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei

Nu se știe exact care sunt originile sărbătorii mărţişorului, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

În trecut, mărţişorul se dăruia pe 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor - fete şi băieţi deopotrivă și urma să fie purtat, fie legat la mâna, fie agăţat în piept, de la 1 martie până când se arăta primăvara, până când se auzea cucul cântând, până înfloreau cireşii ori trandafirii, până veneau berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albeţele".

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza