Aproape 2.000 de câini fără stăpân sunt liberi pe străzile Clujului

Reclamaţiile care se fac aproape zilnic pentru ridicarea câinilor de pe stradă sunt de prisos, întrucât adăpostul din Cluj este arhiplin. Nu mai are loc niciun "chiriaş" nou, în condiţiile în care pe străzi sunt liberi foarte mulţi căţei. Riscul ca un clujean să fie muşcat există la tot pasul, mai ales în cartiere. Deşi municipalitatea a susţinut permanent că în oraş nu există niciun risc legat de câinii fără stăpân, cei care contrazic acest lucru sunt chiar angajaţii centrului de ecarisaj.

"Momentan pe străzile din Cluj, în special în cartiere şi mai puţin în centru, umblă între 1000-2000 de câini comunitari. Eu şi colegii mei mergem în fiecare zi pe teren, iar câinii care fac victime sunt investigaţi, ne asigurăm că nu au boli contagioase şi le dăm drumul pe stradă până ce se eliberează locuri în adăpost. În momentul acesta, dacă ar fi să contabilizez toţi câinii care sunt reclamaţi pentru care se solicită să fie ridicaţi, bănuiesc că ar trece de 500-600 de câini şi în momentul acesta noi nu avem locuri să îi aducem şi atunci ei rămân pe stradă, nevând alte variante de acţiune. Trebuie să continuăm aşa treptat", a spus Cristian Pop, medic veterinar la la centrul de întreţinere şi adăpost al câinilor fără stăpân din Cluj-Napoca.

ZIUA de CLUJ a făcut marţi o vizită la centrul de pe strada Bobâlna, unde trăiesc 140 de câini. Numărul celor care adoptă câini este rezonabil, dar nu foarte mare, iar românii caută mai ales exemplare sănătoase, cât mai tinere, dacă se poate pui. Cel mai vechi "chiriaş" al centrului stă acolo de doi ani. Fiecare patruped are o boxă individuală, mâncare şi curăţenie.

"Numărul de câini veniţi ar fi mai mare decât numărul de locuri disponibile şi decât numărul adopţiilor", a spus Cristian Pop.

La prima vedere, zgomotul făcut de câinii aflaţi în boxe poate crea impresia că avem de-a face cu nişte animale agresive şi periculoase. Pe măsură ce te apropii, însă, observi că lătratul este salutul lor de bun venit şi toţi dau din coadă, parcă insistând să îi iei acasă. Sunt cu toţii bine îngrijiţi, sănătoşi, dar tânjesc după un spaţiu şi un partener de joacă. Au ajuns la adăpost fie după ce au fost reclamaţi de clujeni, fie ridicaţi de echipa de la centru.

"Agresivitatea este relativ subiectivă şi este condiţionată de mai mulţi factori. În extrem de rare cazuri sunt câini cu adevărat agresivi. Noi colaborăm cu ONG-urile de profil si ei preiau cazurile mai excepţionale, au fonduri şi sunt ajutaţi din afară. Ei au experienţă în psihologie canină şi multe dintre cazurile considerate irecuperabile, banuiesc că ei după mult timp şi multă muncă îi ajută să se recupereze", a mai sus veterinarul.

O parte din câinii din adăpost, sund trimişi către adăposturile din străinatate. Pe an sunt trimişi între 350-400 de câini fără stăpân în ONG-urile din alte ţări, unde unii reuşesc să ajungă într-o casă nouă, în timp ce alţii sfârşesc în case de tip foster.

Medicii de la adăposturile pentru câini nu vor să practice eutanasierea şi există câini, în special cei mai bătrâni care foarte probabil nu îţi vor găsi niciodată un stăpân definitiv.

"Momentan nu avem un plan pentru cei care nu sunt adoptaţi. Deocamdată stau aici. De obicei aceşti câini care sunt de foarte multă vreme la noi, sunt selectaţi şi promovaţi mai intens de către asociaţiile de protecţie a animalelor, pe internet, şi prin asociaţiile din alte ţări, cu care colaboram pe principiu că sunt deja de prea multă vreme la noi şi pe măsură ce timpul trece, şansele efective pe care ei le au, scad. De obicei veteraniii pleacă în alte ţări", a mai spus medicul veterinar.

De achiziţionarea boxelor pentru câini se ocupă Primăria, care de-a lungul anilor a reuşit să asigure doar 140 de locuri pentru căţei, plus încă alte 60 care sunt în construcţie.

"Zvonurile despre câini folosiţi pentru experimente, false"

Zvonurile care au umblat în media la începutul anului, conform cărora câinii trimişi în ţări străine cu scopul de a se face experimente pe ei, i-au făcut pe clujeni să îşi pună întrebări legate de adăpostul din Cluj. Cei de la centrul de pe Bobâlna merg pe principiul bunei credinţe atunci când vine vorba de câinii trimişi în străinătate.

"Avem drept de control pe municipiul Cluj-Napoca, deci noi dacă dorim să facem controale pe câinii adoptaţi din centru, avem acest drept. La fel şi poliţia locală. În momentul în care se fac paşapoarte pe alte ţări, noi oricum colaborăm cu aceste ONG-uri de profil pe principiul bunei credinţe. Noi nu avem jurisdicţie internatională, nu putem verifica efectiv adopţiile făcute în alte ţări, dar ei intră sub juristicţia autorităţilor acelei ţări. În plus primim fotografii, primim un feedback online cu căţeii care pleacă de la noi şi după o perioadă primim chiar fotografii pe principiul 'before and after' şi de obicei sunt în familii bune. Au existat într-adevăr zvonuri că ei ar ajunge la experimente, ceea ce este total fals pentru că noi menţinem o legatură destul de strânsă cu ONG-urile de afară. Deci cei care pleacă de la noi, nu pleacă pentru acest scop, cel puţin nu declarat", a explicat Cristian Pop.