Astăzi are loc echinocţiul de primăvară 2026. Ce înseamnă și cum se manifestă/ Tradiții și superstiții

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul care marchează începutul primăverii astronomice.

Echinocţiul se produce de două ori pe an, în jurul datei de 20 martie (Echinocţiul de Primăvară) şi 23 septembrie (Echinocţiul de Toamnă).

În emisfera nordică, echinocţiul de martie marchează începutul primăverii astronomice, iar cel de septembrie începutul toamnei astronomice. În emisfera sudică, situaţia este inversată. 

În ziua echinocţiului, ziua şi noaptea au aproximativ aceeaşi durată în orice loc de pe Pământ. Acest lucru se datorează faptului că Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc şi nu mai departe sau mai aproape de poli. 

În acest an, echinocțiul de primăvară are loc vineri, 20 martie, la ora 15:45. 

Ce semnificație are momentul - tradiții și superstiții

Cuvântule echinocţiu provine din limba latină care înseamnă egal cu noaptea (aequus - egal şi nox - noapte).

Echinocţiul au fost observat  şi celebrat  de multe culturi şi civilizaţii antice, care l-au asociat cu renaşterea naturii, armonia dintre lumină şi întuneric şi echilibrul dintre forţele cosmice.

De exemplu, pentru egipteni, echinocţiile erau legate de cultul zeului Osiris, simbol al morţii şi al renaşterii.
Pentru greci, echinocţiile erau legate de miturile lui Persefona şi Demetra, fiica şi mama zeiţelor fertilităţii şi a recoltei. La romani,echinocţiile erau legate de sărbtoarea Cybele sau Magna Mater (Marea Mam), zeia naturii şi a fertilităţii. Pentru persani, echinocţiile erau legate de sărbătoarea Nowruz sau Anul Nou, iar pentru mayaşi, echinocţiile erau legate de construcţia piramidelor lor astronomice şi ceremoniale.

În prezent,echinocţiile sunt recunoscute ca evenimente astronomice importante şi sunt folosite pentru a calcula data unor sărbători religioase precum Paştele creştin sau Pesah-ul evreiesc.

De asemenea, echinocţiile sunt prilejuri pentru a admira frumuseţea naturii care renaşte după iarnă, iar zilele devin mai lungi şi mai calde. 

La echinocțiul de primăvară se spune că un nou an agrar își are începutul. În această zi, ca să alunge frigul, copiii bat pământul ritualic, cu bețele și ciomegele. Tot copiii și tineri formau, în această zi, grupuri de câte trei sau câte opt persoane, pentru a împodobi o creangă de copac cu flori de primăvară. Cu aceasta mergeau la colindat, din casă în casă, în timp ce recitau diverse cântece populare, oferind stăpânilor caselor câte o floare. Menirea acesteia era să vestească sosirea primăverii. Copiii primeau în schimb bani, ouă sau cadouri diverse pe care le împărțeau între ei. Iar pentru ca inimile lor să rămână tinere și pentru ca părul acestora să aibă putere să crească, fetele purtau aceste flori în păr, scrie playtech.ro.