Foto Biblioteca Universității (Cluj) - Egyetemi Könyvtár (Kolozsvár)

Biblioteca - Instituția a fost fondată în 1872, prin Legea XIX din 1872, care prevedea „înființarea și organizarea Universității din Cluj”.

Baza colecției a fost biblioteca Asociației Muzeului Ardelean, care cuprindea 34.156 volume și care a fost ulterior extinsă cu colecțiile desființatului Guberniu al Transilvaniei, ale fostei academii de drept din Cluj, ale Institutului de Medicină și Chirurgie și ale Arhivei Județene Cluj. Alte donații au contribuit la creșterea colecției, printre acestea aflându-se biblioteci private donate de Ignác Halász, Gyula Pethő, Móric Staub și Géza Kuun, fiecare adăugând câteva mii de volume la fondul existent. În 1913, biblioteca universitară din Cluj deținea deja 390.583 volume. La 20 februarie 1920, biblioteca a trecut în proprietatea statului român împreună cu universitatea, după care mai multe instituții și persoane private au oferit donații pentru dezvoltarea colecției de carte în limba română, printre care Gheorghe Sion (1923) și Iuliu Marțian (1938). În mai 1990, biblioteca a primit numele de Lucian Blaga.

Clădirea - Biblioteca a fost construită în perioada 1906-1907, sub conducerea directorului Erdélyi Pál. Întrucât directorul considera că „bibliotecarul, care cunoaște și evaluează resursele, publicul și scopul instituției sale, este adevăratul și singurul proiectant”, a elaborat un plan detaliat care descria dimensiunile exacte ale fiecărei săli. Pe baza acestui plan, Kálmán Giergl și Flóris Korb au realizat proiectele, iar construcția clădirii a fost coordonată de antreprenorul clujean Károly Reményik. Noua clădire fost inaugurată de rectorul universității, György Jancsó, pe 18 mai 1909. Cele trei părți distincte ale bibliotecii găzduiau departamentele de administrare și prelucrare, spațiile destinate publicului și depozitele pe 8-9 etaje. La capetele depozitului de cărți erau amplasate sisteme automate de transport pentru cărți, iar biblioteca era echipată cu iluminat electric, încălzire centralizată și telefon intern. Cu o suprafață de 12.000 mp, clădirea oferea, în cele șase săli de lectură, spațiu pentru 252 de cititori, iar depozitul avea o capacitate de 350.000 de volume. Biblioteca dispunea, de asemenea, de o sală de conferințe și ateliere pentru legătorie, restaurare și fotografie. În 1934, clădirea a fost extinsă cu trei noi săli de lectură, iar la începutul anilor 1960 s-a adăugat un nou depozit de cărți.