Cartiere şi uzine. La pas prin Clujul din ’73 VIDEO

În 1973, Clujul era în plin avânt industrial. Nu purta încă numele de Cluj-Napoca, iar Mănăşturul de azi, cu blocurile sale trase la indigo abia număra primele străzi. Gheorgheniul, verde şi aerisit, cu un aer vag burghez, era încă cel mai mare cartier al oraşului, şi cel mai modern.

Vedeta turistică era Hotelul Napoca, inaugurat în 1970, iar aerogara, modernizată în anii 1970-1971 se mândrea cu o pistă proaspăt betonată. Un tur turistic al oraşului de atunci, aşa cum era el recomandat de ghidul turistic oficial al judeţului, începea cu cartierul industrial de la nord de Gară şi cuprindea cartierele Gheorgheni, Mănăştur şi Grigorescu. Îl redăm în continuare, aşa cum apare în ghidul turistic al judeţului, tipărit în 1973 la Editura pentru Turism. Am pus între paranteze, cu litere italice, numele actuale ale străzilor şi pieţelor, unde a fost cazul.

„Pentru a vizita cele mai importante obiective turistice ale oraşului, propunem un tur cu o durată de cca 3 ore, care se va desfăşura pe o distanţă de 60 de kilometri. Întrucât un mare număr de turişti români şi străini sunt găzduiţi în modernul şi confortabilul complex hotelier, cu cofetărie şi bar «Napoca», am ales acest punct de plecare, aflat la poalele dealului Cetăţuia. Traversând podul peste Someşul Mic, trecem pe lângă parcul oraşului, aflat în dreapta, apoi lăsăm în stânga Teatrul şi opera maghiară de stat şi o luăm pe strada Gheorghe Bariţiu, de unde avem în faţă perspectiva Pieţei Mihai Viteazu, cu monumentala construcţie a Cinematografului «Republica». Spre nord, după pod, urmăm artera largă a străzii Horea până în piaţa Gării, peste linia ferată întinzându-se unul din marile cartiere industriale ale Clujului cu: Întreprinderea Metalul Roşu, Uzinele de reparat locomotive «16 Februarie», Uzina Tehnofrig, Uzina Armătura şi Fabrica Libertatea.

Ne înapoiem tot pe strada Horea, până în Piaţa Libertăţii (Piaţa Unirii), cu importante monumente de artă şi cultură. La începutul str. Dr. Petru Groza (B-dul Eroilor) se înalţă Statuia «Lupoaica». În centrul pieţei să găseşte monumentul arhitectonic în stil gotic, biserica Sf. Mihail. În colţul nord-vestic al pieţei, pe strada Matei Corvin, o placă comemorativă indică Casa Matei Corvin. În imediata vecinătate, în piaţa muzeului, se găsec importante obiective ca: biserica franciscană, mănăstirea dominicană, azi sediul Liceului de muzică, obeliscul Carolina, precum şi Muzeul de istorie.

În dreptul bisericii Sf. Mihail se află statuia ecvestră a lui Matei Corvin. În partea estică a pieţei, Muzeul de artă adăpostit în castelul Banffy, construit în stilul barocului târziu (1773-1785), de către sculptorul (sic!) Johann Eberhardt Blaumann. Traseul se îndreaptă de-a lungul b-dului Lenin (21 Decembrie), până în Piaţa Victoriei (Piaţa „Avram Iancu"), unde întâlnim Catedrala Ortodoxă şi cele două monumente ridicate în memoria ostaşilor sovietici căzuţi pentru eliberarea Clujului. Lăsând în dreapta monumentala clădire a Teatrului Naţional şi Operei Române, apoi Facultatea de studii economice, mergem spre est pe str. Budai Nagy Antal (Dorobanţilor), pentru a vizita modernul cartier Gheorgheni cu cca. 25.000 de locuitori. Înapoindu-ne pe str. Pata (B-dul Titulescu), traversăm Calea Turzii şi trecând pe lângă Bastionul Croitorilor intrăm pe str. Kogălniceanu, unde întâlnim biserica reformată numită a lui Matei Corvin, din anul 1486. În faţa bisericii se află statuia Sf. Gheorghe, copie a celebrei statui de la Praga din 1373, operă a meşterilor clujeni martin şi Gheorghe.

Tot aici se înalţă Casa Universitarilor, Universitatea «Babeş-Bolyai», grupul statuar «Şcoala Ardeleană» (1973) de Romul Ladea, iar pe str. Universităţii, biserica Piariştilor. Continuându-ne drumul pe strada Universităţii spre sud, în dreapta, pe str. Potaissa, se văd fragmente bine conservate din vechile ziduri ale oraşului, ridicate în secolul al XV-lea. Trecând prin str. Avram Iancu, urmăm str. Republicii pentru a vizita Grădina Botanică, înfiinţată în 1920 şi care se întinde pe 14 ha. Din str. Ion Creangă trecem în str. Victor Babeş şi lăsăm în stânga orăşelul studenţesc de pe str. B. P. Hasdeu. Coborâm în Piaţa Păcii (Piaţa „Lucian Blaga") şi avem în dreapta Casa de cultură a studenţilor, iar în stânga Biblioteca centrală universitară. De aici, pe str. Petru Maior, intrăm în Calea Moţilor; în dreapta de se află sediul Oficiului judeţean de turism, iar în apropiere, pe str. 30 Decembrie (Memorandumului), faimoasa clădire a Redutei, care adăposteşte azi Muzeul etnografic al Transilvaniei.

Citeste si Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele oraşului peste noapte, din pixul lui Ceauşescu