Cine se află, pe bune, în spatele protestelor din România

Denigrate pe televiziuni sau idealizate în social media, protestele din București pe teme justițiare nu mai pot fi minimalizate de nimeni, au devenit un fenomen. Dacă la începutul iernii lui 2017, ele s-au format spontan, ca reacție emoțională la sfidarea PSD-ului în a adopta controversata OUG 13, din această toamnă, spiritul civic al bucureștenilor s-a organizat.

De la începutul lui septembrie, când o mie de cetățeni cereau demisia premierului Mihai Tudose și până în prezent, nu a existat duminică fără un protest în Capitală. Derapajele coaliției PSD-ALDE i-au făcut pe cetățeni să formeze grupuri mari, pe Facebook, cum ar fi Rezistența sau 600 000 pentru România, sau să urmărească atent pagini dedicate populărizării protestelor ( Corupția ucide) și ce propun liderii de opinie.

Un incident marginal, violent, între doi protestatari, a fost exploatat de către o parte a mass-mediei mai mult decât era cazul, creându-se falsa impresie că ei ar fi reprezentativi pentru ceea ce înseamnă Piața Victoriei. Nimic mai fals.

Aceeași parte din mass-media și diverse alte voci anti-proteste au lansat în spațiul public teorii conspiraționiste și speculații conform cărora protestele ar fi avut loc doar cu ajutorul unor grupuri plătite de cine știe ce „agenturi străine". Deși nimeni nu se erijează în lider informal al pieței, de teamă să nu se repete „sindromul Marian Muntean", am stat de vorbă cu câțiva protestatari care nu au ratat nicio manifestație în ultimul an și care, așa cum mărturisesc, și-au pus viața „pe hold" pentru a milita pentru cauzele în care cred. De ce își sacrifică ei fiecare seară de duminică, pentru a ieși în stradă?

„Cam 2 000 de ore de voluntariat am făcut anul acesta", mi-a sintetizat Mihai Tudorică, unul dintre liderii comunității Rezistența.

Articolul integral AICI!